„În sacramente, liturgia creştină celebrează actele sale fundamentale: viaţa creştinului începe cu Botezul şi dobândeşte trăsăturile ei specifice la Cina Domnului, unde credinciosul se întâlneşte cu Cristos şi cu Dumnezeu într-o existenţă reînnoită. Spre acest scop tind toate celelalte sacramente, fiecare în felul său. Dacă sunt celebrate în sânul Bisericii, ele ne inserează în istoria trinitară a lui Dumnezeu cu noi, oamenii, istorie ce duce la Cristos şi care de la el începe”.

Astfel îşi începe teologul german Franz Courth manualul său de teologie a sacramentelor, care a fost de curând publicat la Editura Sapientia în traducerea pr. dr. Ștefan Lupu și a pr. Iosif Martin. Prin împletirea discursului academic cu orientarea spirituală, autorul vrea să propună un itinerariu istorico-teologic pentrue doctrina catolică despre sacramente, tratând principalele interpretări, mai vechi sau mai noi ale acestora.

Cartea este împărţită în opt capitole şi o introducere, având un cuprins bogat, justificat prin analiza detaliată a diferitelor aspecte ale temelor tratate.

Având ca titlu o întrebare, „Mentalitate arhaică?”, introducerea prezintă aspectele critice, dificultăţile istorico-culturale, obiecţiile filozofice şi rezervele teologice, din dezbaterea actuală despre sacramente. De asemenea, este abordată şi tema simbolului, ca o cale umană de cunoaştere.

Capitolul întâi, „Biserica, sacrament universal”, prezintă dimensiunea cristologică a Bisericii, unitatea indivizibilă şi diversitatea inconfundabilă a lui Cristos şi a Bisericii, relaţie formulată de Conciliul al II-lea din Vatican în felul următor: „Înviind din morţi (cf. Rom 6,9), [Cristos] a trimis asupra ucenicilor Duhul cel de viaţă dătător şi, prin el, a constituit trupul său, care este Biserica, sacrament universal de mântuire” (LG 48). Totodată, sunt dezvoltate şi temele harului şi a sacramentaliilor.

Următoarele şapte capitole prezintă fundamentele biblice, dezvoltarea istorico-dogmatică aspectele esenţiale ale fiecărui sacrament: „Botezul, sacrament fundamental”, „Mirul, sacramentul misiunii”, „Euharistia, semn al dăruirii lui Isus”, „Ungerea bolnavilor”, „Sacramentul Preoţiei”, „Căsătoria creştină ca sacrament”.

Prin dezvoltarea sistematică a temelor, această carte are aspectul unui manual, care se adresează atât studenţilor teologi, preoţilor şi laicilor angajaţi în slujirea pastorală, cât şi tuturor acelora care urmăresc cu interes dezbaterea teologică.

Cosmin Cimpoeșu