Spiritualitate

Cartea de faţă pune în lumină faptul că viaţa creştină, cu dimensiunea ei spirituală, este o invitaţie continuă la bucurie, pentru că, la capătul ei, se află mereu Cristos, prin care, în Duhul Sfânt, intrăm în comuniune cu Dumnezeu Tatăl, izvorul adevăratei bucurii şi fericiri.

Volumul cuprinde şase meditaţii, fiecare din ele oprindu-se asupra unui cuvânt spus de Isus pe cruce. După evocarea momentului dramatic în care se află Mântuitorul, autorul recurge la comentarii şi interpretări ale aceluiaşi moment, pentru a pune în evidenţă învăţătura de credinţă şi de morală a lui Isus cu parfum de testament.

Lucrarea de faţă încearcă să-l conducă pe cititor în taina vocaţiei la Preoţie şi, mai ales, în marele dar al Preoţiei prin care cel ales devine, nici mai mult nici mai puţin, „alter Christus”, deşi poartă această comoară în vase de lut (cf. 2Cor 4,7).

Cine nu a auzit vreodată de parabola samariteanului milostiv pe care o găsim în Evanghelia după sfântul Luca. Plină de învăţăminte, ea ne îndeamnă să nu rămânem orbi şi surzi la suferinţa altuia, ci, asemenea samariteanului, să ne plecăm spre cel suferind, spre cel în durere.

Meditaţia este un act conştient de iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de suflet, fiind simultan rugăciunea minţii şi a inimii. Cartea se doreşte a fi un ghid spiritual pe calea unirii omului cu Persoanele Treimii mântuitoare de o fiinţă şi de viaţă-făcătoare.

Cartea conţine scurte discursuri ale unui om cu o largă experienţă a vieţii, care, prin cuvântul său, evită să o facă pe învăţătorul, dar încearcă mai mult să provoace conştiinţa omului, oferindu-i o hrană „semipreparată”, pe care, apoi, fiecare să o digere, inclusiv autorul, întrucât există multe locuri unde el se adresează sieşi.

Volumul reaminteşte că toţi credincioşii, de orice stare sau condiţie, sunt chemaţi la plinătatea vieţii creştine şi la desăvârşirea iubirii: prin aceasta se va ajunge la un mod de viaţă mai uman şi în societate.

Fericirile evanghelice îi ajută pe cei care le trăiesc să se îmbrace „ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi, cu simţăminte de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, blândeţe, cu îndelungă răbdare” (Col 3,12) şi să aibă roadele Duhului în sfinţenie (cf. Gal 5,22; Rom 6,22).            

Meditaţiile reunite între coperţile acestui volum tratează despre realitatea tristă a celor şapte viicii capitale, din care izvorăsc toate păcatele. Cititorul este îndemnat să li se opună prin cultivarea celor şapte virtuţi opuse acestor flagele spirituale.

Volumul de faţă va fi de mare ajutor celor care vor să ţină exerciţii pornind de la textul biblic; celor care, predicând cuvântul lui Dumnezeu, vor să înţeleagă mai bine metoda lor pentru a-l călăuzi pe participant la a pune ordine în viaţa proprie, adică la cunoaşterea şi împlinirea voinţei lui Dumnezeu.    

Studiul de faţă, care se limitează la realitatea seminarului diecezan, tratează tema direcţiunii spirituale într-un mod nou, nu atât cantitativ, cât, mai ales, calitativ, dată fiind originalitatea elementului comuniunii în relaţia de ajutorare dintre director şi cel condus.

Paginile acestei cărţi, pline de parfumul „iubirii”, se citesc cu mare emoţie. Astfel, ea vrea să pună cititorul în condiţia de a o cunoaşte şi venera pe Fecioara Maria cu inima sinceră şi de a-l pune pe acelaşi „itinerar”, pentru a ajunge la o iubire profundă a lui Isus.    

După cum se exprimă autorul însuşi în prefaţă, cartea vrea să fie „o invitaţie la o călătorie în inima, în istoria proprie, pentru a revedea, pentru a redescoperi fundamentele vieţii, întâlnirea cu noi înşine, dar, în primul rând, deschiderea ochilor prin care putem să vedem că există cineva care are grijă de noi”.

Firul roşu ce străbate meditaţiile din acest volum este „drama” pătimirii Fiului lui Dumnezeu, prin care noi, oamenii, am dobândit mântuirea. Depinde de noi dacă alegem să fim de partea Mielului răscumpărător sau a şarpelui mincinos.

În această carte, pr. Claudiu Dumea a adunat o serie de predici despre familia creştină, pe care le-a ţinut în diferite comunităţi creştine; ele sunt îndemnate să nu se conformeze lumii acesteia, ci schimbându-se prin înnoirea minţii, să înţeleagă care este voinţa lui Dumnezeu, ce este bun, ce este plăcut, ce este desăvârşit” (Rom 12,1-2).

Meditaţiile din acest volum ne reamintesc că Dumnezeu nu ne dă o explicaţie pentru orice suferinţă, dar ne dă un sens, o valoare suferinţei, eliberându-ne de disperarea nonsensului, absurdului, inutilităţii suferinţei şi, mai ales, încurajându-ne cu prezenţa sa permanentă.m

Acest volum reprezintă o nouă apariţie editorială a cardinalului Joseph Ratzinger (Papa Benedict al XVI-lea) în mediul teologic românesc. Cartea conţine textul meditaţiilor pe care actualul papă le-a ţinut Papei Ioan Paul al II-lea şi Curiei Romane în anul 1983, la începutul Postului Mare.

Un adevărat best-seller, cartea În bratele Mariei vine în sprijinul realizării chemării universale de sfinţire, în care Maica preasfântă are rolul deosebit pe care i l-a încredinţat Fiul ei, Domnul nostru Isus Cristos.

Cu această publicaţie, ne este oferită o relatare despre marea iubire a Papei Ioan Paul al II-lea faţă de cei suferinzi, despre voinţa manifestată încă din prima zi a pontificatului de a fi aproape de "cei bolnavi, de cei suferinzi, de fraţii cei mai mici."        

Rudolf Schackenburg, unul dintre cei mari exegeţi ai secolului al XX-lea, a decis la bătrâneţe să scrie un mic volum în care a dorit să cuprindă „numai iradierea lui Isus asupra trăirii şi asupra simţirii oamenilor”, gândindu-se, mai ales, la generaţia tânără, „preocupată încă să-şi facă propria imagine despre Isus”.