Rasfoieste
online

de Albert Holenstein
Publicată in Colecţia Creştinism în contemporaneitate

  „Biserica peregrină este prin natura ei misionară (...) Ea a fost trimisă de Cristos să vestească şi să împartă tuturor oamenilor şi popoarelor iubirea lui Cristos”. Aşa a definit Conciliul al II-lea din Vatican caracterul misionar al întregii Biserici în decretul despre activitatea misionară a Bisericii Ad gentes.
Evanghelia este destinată tuturor oamenilor! „Deşi îndatorirea de a răspândi credinţa îi revine oricărui ucenic al lui Cristos, Domnul îi cheamă mereu din numărul ucenicilor pe cei pe care îi vrea ca să fie cu el şi să-i trimită să propovăduiască neamurilor” (Ad gentes, 23). Misiunea şi credinţa creştină sunt inseparabile. Cine este convins de credinţa sa nu poate să o ţină doar pentru sine. Fiecare creştin trebuie să fie misionar în cuvânt şi faptă, după exemplul lui Cristos şi al iubirii sale nemărginite. Credinţa noastră trebuie să fie, în punctul ei cel mai profund, deschidere către misiune, până acolo încât, cu aceleaşi gând cu care conştientizăm acest „eu cred”, să gândim: „eu cred pentru ceilalţi; cred astfel încât să poată crede şi ceilalţi”. Credinţa şi misiunea trebuie să fie permanent în conştiinţa noastră, în inima noastră, pentru a deveni o evidenţă vie.
  După cum nu este credibilă o predică despre adevărul credinţei care nu se prelungeşte în trăirea fraternităţii şi a iubirii, tot la fel, ar fi o înşelătorie să-i ofer altuia spâine, dar să-i tăinuiesc credinţa în cel care ne iubeşte pe toţi.
Unii gândesc că mai întâi ar trebui să dăm atenţie propriei noastre deveniri creştine. Eu cred însă că o lumină, ale cărei raze se răsfrâng doar asupra ei înseşi, ar trebui stinsă. Avem cu adevărat numai ceea ce dăm altora!

A. Holenstein