|

Rasfoieste
online
|
de Albert Holenstein
Publicată in Colecţia Creştinism în contemporaneitate
Mulţi oameni din zilele noastre nu mai sunt preocupaţi de chestiunile referitoare la adevărurile credinţei; întrebările lor se referă, mai ales, la capacitatea de a crede, la sensul existenţei creştine. Da, ei sunt interesaţi de modul de viaţă, de ceea ce îi poate ajuta să trăiască, să muncească, să sufere şi să moară omeneşte, de ceea ce le dă putere în momentele de fericire, ca şi în cele de nefericire, în viaţă, ca şi la moarte. De la credinţa creştină se aşteaptă ca ea să fie cu adevărat o forţă care susţine viaţa, o speranţă cu care poţi să trăieşti şi să mori.
De aceea, orice om care a descoperit această speranţă este dator să vorbească despre ea, să o facă cunoscută altora şi să o ofere, mai ales, celor dezamăgiţi, împovăraţi şi întristaţi. A crede înseamnă să ai un avans în speranţă faţă de aceia care nu pot să creadă în Dumnezeu. Acest avans nu putem şi nu ne este permis să-l păstrăm doar pentru noi. În măsura în care vom reuşi să intermediem această speranţă, vom putea avea speranţă şi în viitorul credinţei, precum şi în cel al Bisericii.
Albert Holenstein
|