|
Jean Nouzille
Publicata in Colectia Istoria Bisericii
„O carte despre catolicii din Moldova este întotdeauna binevenită, mai ales dacă este scrisă cu seriozitate, în conformitate cu canoanele ştiinţei istorice: documentare amplă, bine verificată, critică sine ira et studio, preocupare permanentă pentru adevăr”.
Astfel începe prezentarea lucrării Catolicii din Moldova. Istoria unei minorităţi confesionale din România, scrisă de istoricul francez Jean Nouzille, pr. dr. Anton Despinescu, care împreună cu Ciobanu Petru, student la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi, au tradus această carte din limba franceză. Este binevenită pentru că, în pofida studiilor de până acum, istoria catolicilor din Moldova rămâne încă prea puţin cunoscută.
Cartea se deschide cu o „Prefaţă” semnată de pr. Anton Despinescu, în care se face o scurtă prezentare a istoriografiei catolicilor din Moldova, apoi o analiză succintă a textului lucrării.
Textul propriu-zis al autorului Jean Nouzille începe cu o „Introducere”, în care este prezentată Biserica Catolică din România la începutul secolului al XXI-lea. În continuare, Jean Nouzille se referă la începuturile creştinismului pe teritoriul României. Analizează evoluţia catolicismului în cadrul statului medieval Moldova. Trece în revistă evenimentele mai importante din secolele XVIII-XX. La sfârşitul „Introducerii” se referă succint la situaţia actuală a Bisericii Catolice din Moldova.
Capitolul I este dedicat „Originii creştinilor români”. Autorul analizează izvoarele istorice care se referă la originea creştinismului în zona carpato-danubiano-pontică. Analizează apoi convertirea cumanilor şi fondarea, în 1227, a primei episcopii din spaţiul românesc – Episcopia Cumanilor. După problema cumanilor, este prezentată prima tentativă de refacere a unităţii Bisericii cu ocazia Conciliului al II-lea din Lyon (1274). În ultima parte a capitolului I este analizată evoluţia Bisericii Catolice din Moldova în secolele XIV-XV, după care sunt prezentate episcopiile catolice ale Moldovei: cea de Siret (1371-1439), Baia sau de Moldova (1428-1523) şi de Bacău.
Capitolul al II-lea, „Timpul reformelor”, tratează despre Conciliul din Florenţa (1439) şi participarea delegaţilor Moldovei la acesta. În continuare, sunt prezentate începuturile şi evoluţia husitismului în Moldova şi influenţa acestuia asupra situaţiei religioase din Moldova. În ultima parte, este prezentat protestantismul din Moldova.
Capitolul al III-lea este dedicat „Contrareformei”. Printre problemele tratate se enumeră: Originea catolicilor din Moldova şi întrebările ridicate de această chestiune; catolicii din Moldova în secolele XVI-XVII; înfiinţarea misiunii franciscanilor conventuali din Moldova; vizitatorii apostolici şi administratorii din Moldova; sinodul de la Cotnari (6 noiembrie 1642); Codex Bandinus de la 1646; sinodul de la Bacău (27 aprilie – 1 mai 1663); numărul catolicilor din Moldova în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea.
În capitolul al IV-lea este analizată „Renaşterea catolică din Moldova de la sfârşitul secolului al XVII-lea”, în care este prezentată politica balcanică a regelui polonez Ioan Sobieski, ca şi raportul lui Bernardino Silvestri din 1697 adresat Congregaţiei De Propaganda Fide. Un spaţiu important este acordat lui Francisc al II-lea Rákóczi. Un ultim punct este acordat misiunii iezuiţilor maghiari în Moldova din anul 1743.
În capitolul al V-lea este analizată situaţia catolicilor din Moldova în secolul al XIX-lea, în care autorul prezintă renaşterea maghiară cu inevitabilele probleme lingvistice şi naţionale pe care aceasta le-a avut. În contextul acestei renaşteri este prezentată problema ceangăilor şi a secuilor şi planul lui Lajos Kossuth din 1834 vizând „repatrierea” ceangăilor din Moldova. Apoi este prezentată tensiunea existentă între catolicism, perceput drept o religie străină, şi ortodoxismul majoritar. Este analizată activitatea vizitatorilor apostolici din Moldova, precum şi dificultăţile întâmpinate de Biserica Catolică din Moldova.
Capitolul al VI-lea îi prezintă pe „Catolicii din Moldova în cadrul României”, cu diversele probleme întâmpinate de aceştia, ca şi încercarea Bisericii Catolice din Ungaria de a maghiariza Biserica Greco-Catolică din Transilvania, compusă, în cea mai mare parte din români. Este analizată activitatea şi păstorirea vicarilor apostolici din România, după care autorul prezintă constituirea ierarhiei catolice din România prin înfiinţarea Arhiepiscopiei de Bucureşti (1883) şi a Episcopiei de Iaşi (1884).
În capitolul al VII-lea tratează despre instaurarea regimului comunist în România şi politica promovată de acesta faţă de minoritatea catolică din Moldova, constrânsă să studieze limba maghiară.
Capitolul al VIII-lea prezintă evoluţia catolicismului din România comunistă. Este analizată atât situaţia Bisericii Romano-Catolice, cât şi a celei Greco-Catolice. În final, este prezentată activitatea conducătorilor episcopiei, începând de la episcopatul Mons. Anton Durcovici (30 octombrie 1947 – 26 iunie 1949), trecând apoi prin perioada ordinariilor substituţi.
Ultimul capitol prezintă evoluţia Diecezei de Iaşi în anii episcopatului Mons. Petru Gherghel, situaţia Bisericii Greco-Catolice din România, dar şi pe cea a Episcopiei de Chişinău. Un loc important îl ocupă şi Sinodul diecezan din 2001-2004. În partea a II-a a capitolului este analizată pe larg problema ceangăilor, de la apariţia ei până la implicarea Consiliului Europei.
În „Concluzie”, Jean Nouzille prezintă succint conţinutul întregii lucrări şi evoluţia creştinismului şi a comunităţii catolice din spaţiul românesc în decursul istoriei. Lucrarea se încheie cu o anexă, în care sunt prezentaţi episcopii de Bacău, Iaşi, Bucureşti, vizitatorii apostolici în Moldova şi nunţiii apostolici în România de la 1929 până în prezent.
Prin curajul de a scrie o lucrare de sinteză despre catolicii din Moldova, Jean Nouzille aduce un aport important la cunoaşterea realităţilor catolice din Moldova dintre Prut şi Carpaţi, fără a uita însă şi de spaţiul pruto-nistrean. Cartea se adresează tuturor celor interesaţi de istoria Bisericii locale din Moldova.
Cosmin Cimpoeşu
|