Rasfoieste
online

de Ioan Zapodeanu 
Publicată in Colecţia Magistra Vitae

  Cunoaşterea trecutului este una din obligaţiile fiecărui om, pentru că, după cum spuneau romanii "Historia magistra vitae est". Acest fapt vine să ni-l amintească cartea lui Ioan Zăpodeanu.
  Punctul central al cărţii îl reprezintă descrierea evenimentelor din august 1949 care au avut loc în satul Butea, autorul fiind martor ocular al acestora.
  Cartea se deschide cu un "Cuvânt înainte" al domnului Dănuţ Doboş, care vine să aprecieze efortul domnului Zăpodeanu de a reconstitui şi readuce în memorie revolta anticomunistă din 8 august 1949. În "Prefaţă", autorul indică scopul cărţii: "spre aducere-aminte că ţăranul din satul Butea a fost mândru în costumul lui popular, mândru de ogorul, casa şi familia sa, bun cetăţean şi erou pe câmpul de luptă". Însă, "regimul totalitar i-a distrus ţăranului mândria, costumul popular a rămas o amintire, ogorul i-a fost strâmtorat între noi haturi, familia i-a fost risipită".
  Lucrarea este structurată în patru părţi. În prima parte, "Drumul lui Neag", Ioan Zăpodeanu face o incursiune în istoria satului natal, prezintă biserica din Butea, costumul popular, viaţa religioasă a comunităţii cu "slujba mare de la ora 11.00", jocurile şi dansurile populare, viaţa de zi cu zi a ţăranului butean împărţită între munca câmpului şi cea din gospodărie etc. În partea a II-a, "Pasărea cu gheare roşii", autorul prezintă, din propria aducere aminte, dar şi din alte surse, evoluţia evenimentelor din ziua de 8 august 1949, când organele Securităţii au venit în sat să-l aresteze pe pr. Gheorghe Petz, parohul de atunci al comunităţii. Sunt prezentate faptele aşa cum s-au derulat ele începând cu Liturghia de la ora 11.00 şi până la căderea nopţii, dar şi din zilele următoare, rănirea, arestarea, internarea, operarea autorului la spitalul din Roman, precum şi intervenţia Mons. Marcu Glaser, administrator apostolic al Diecezei de Iaşi, şi a pr. Gheorghe Petz. Autorul oferă şi lista celor care, ca urmare a acestei revolte, au fost deportaţi, arestaţi, răniţi. În partea a III-a, "Triunghiul vieţii", este prezentat un scurt istoric al moşiei Miclăuşeni din perioada 1500-1865, dar şi viaţa ţăranului, devenit, după instaurarea regimului comunist, "un hibrid socialist", pentru care, cu toate acestea, "unghiurile şi laturile triunghiului vieţii sunt ocupate rând pe rând de credinţă, om, ogor, natură, folclor şi de raporturile intime între membrii familiei", centrul triunghiului fiind rezervat lui Dumnezeu. În partea a IV-a, "Mărturii din deportare (Speranţa murea în fiecare seară)", sunt prezentate mărturiile tulburătoare ale lui Andrei Frenţ Bejan şi Petru Ianuş Petrina, locuitori ai satului Butea, deportaţi în Dobrogea după evenimentele din august 1949. Cartea conţine şi o anexă în care sunt prezentate documente fotografii care ilustrează viaţa şi istoria satului Butea.
  Chiar dacă nu este mare după volum, cartea este importantă prin valoarea informaţiilor conţinute, acestea fiind cu atât mai preţioase, cu cât sunt amintirile unui martor ocular, participant nemijlocit la acele triste evenimente. O recomandăm tuturor celor care sunt interesaţi de istoria comunităţii catolice din Moldova, precum şi de crimele comise de regimul comunist în primii ani ai dictaturii.

Petrică Ciobanu