Rasfoieste
online

de Alois Bişoc
Publicată in Colecţia Omiletică

  Fiecare creştin care participă la celebrarea Sfintei Liturghii observă că preotul celebrant explică mesajul pe care lecturile biblice propuse doresc să-l transmită celor care le vor asculta. Această explicare, cu caracter pedagogic şi instructiv, se numeşte omilie.
  Scopul omiliei este de a anunţa istoria mântuirii care se actualizează în celebrare, de a prezenta din Sfânta Scriptură misterele credinţei şi normele vieţii creştine, de a anunţa faptele minunate ale lui Dumnezeu în misterul mântuirii. În acest sens, Conciliul învaţă că omilia trebuie „să izvorască, în primul rând, din Sfânta Scriptură şi din liturgie, ca o vestire a faptelor minunate ale lui Dumnezeu în istoria mântuirii, în misterul lui Cristos, care e mereu prezent şi activ în noi, mai ales în celebrările liturgice” (SC 35).
  Concret, omilia este o acţiune liturgică, este explicarea unui aspect din lecturile Sfintei Scripturi sau din alte texte din Liturghia zilei, ţinând seama de misterul celebrat şi de exigenţele particulare ale ascultătorilor. În contextul cultului, omilia se deosebeşte de celelalte forme de predică prin faptul că este proclamarea cuvintelor şi a faptelor mântuitoare ale lui Dumnezeu, cu scopul de a-i conduce pe credincioşi la o participare conştientă şi coerentă la misterul lui Cristos şi al Bisericii. De asemenea, ea are scopul de a-i conduce pe credincioşi la o mentalitate nouă, la un stil de viaţă nou, la un fel nou de a face comuniune în comunitate, la o metodă nouă după criterii speciale de a considera lumea prezentă şi de a inaugura domnia lui Cristos asupra lumii întregi. Predica liturgică are, într-adevăr, cuvinte pentru viaţă, cuvinte atât pentru viaţa aceasta, cât, mai ales, pentru viaţa veşnică, având puterea, cu ajutorul harului, de a orienta întreaga viaţă a creştinului spre Cristos, în aşa fel încât Cristos să devină unica realitate, norma de gândire şi de acţiune, până la renunţarea la toate pentru el. Este vorba de o moarte pentru o viaţă nouă, de a muri şi a învia cu Cristos pentru viaţa veşnică.
  Volumul de faţă reprezintă o culegere de omilii care este rezultatul probelor omiletice date de către studenţii teologi din anii V şi VI de la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi. Apreciem valoarea acestor omilii şi le recomandăm tuturor celor care vor să aprofundeze mai mult cuvântul lui Dumnezeu şi, în consecinţă, să trăiască mesajul biblic propus în mod continuu de către sfânta Biserică în liturgie.
  Acest volum, care explică lecturile duminicale din ciclul duminical „A” (în care atenţia se concentrează asupra mesajului evanghelic propus de sf. Matei), poate fi citit şi consultat nu doar de miniştrii Cuvântului divin, ci şi de toţi creştinii care doresc să-şi îmbogăţească orizontul înţelegerii corecte a mesajului divin.

A. Dumitrescu