Rasfoieste
online

de Eduard Ferenţ 
Publicată in Colecţia Studii Teologice

  Isus Cristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat pentru mântuirea omului este ediţia revizuită şi îmbunătăţită a tratatului Cristologia. Isus Cristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat pentru mântuirea omului, apărut în 1998, la Editura Presa Bună din Iaşi. În cele 686 de pagini ale acestui amplu tratat, părintele E. Ferenţ, profesor de teologie dogmatică la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi, urmând liniile directoare ale magisteriului Bisericii, prezintă mai întâi cristologia contemporană, arătând căile de orientare în cristologiile actuale, atât catolice, cât şi protestante şi ortodoxe. În continuare, analizează datele biblice despre Cristos, reflecţia sfinţilor părinţi, formulările cristologice ale conciliilor şi diferite tematici referitoare la ontologia şi psihologia lui Cristos.
  Misiunea cristologiei actuale, după cum subliniază autorul, este să facă cunoscut adevărul şi semnificaţia istoriei şi a persoanei lui Isus Cristos, să arate continuitatea credinţei în Cristos şi să-l prezinte pe Cristos ca pe unicul Salvator al omului în contextul problemelor existenţiale de astăzi.
  Încă din introducere, părintele Ferenţ afirmă: „cristologia este tema centrală şi axa teologiei creştine, chiar a tuturor celorlalte discipline teologice. În centrul credinţei creştine şi al comunităţii creştine, Cristos nu este o carte ori o idee abstractă, ci o persoană vie, despre care Noul Testament şi Biserica dau mărturie. Creştinismul nu poate fi separat de Isus Cristos. El trimite şi depinde tocmai de Isus Cristos, Fiul unic şi trimisul escatologic al Tatălui şi, unit cu acesta, omul perfect escatologic... El ne revelează adevărata taină a lui Dumnezeu unic în fiinţă şi întreit în persoane, şi deopotrivă misterul său şi al omului”.
  Persoana lui Isus Cristos este punctul de orientare al credinţei, este cheia pentru a-l cunoaşte pe Dumnezeu, omul şi lumea, revelaţia, harul şi răscumpărarea, comunitatea eclezială şi misiunea acesteia, destinul omului şi al universului, etica şi viaţa creştină. De aceea, cristologia este centrul teologiei, „principiul inteligibilităţii şi al interpretării autentice a economiei salvifice în toate momentele ei, începând de la creaţie până la parusia Domnului”. Cristologia „conduce la urmarea vie a lui Isus Cristos şi la relaţia personală cu el”. Pentru a-l descoperi pe Cristos, trebuie să ţinem cont de doctrina Bisericii, în lumina căreia mărturisim că „Isus din Nazaret este Cristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat şi răscumpărătorul omului”. În urma acestei profesiuni de credinţă, înţelegem un lucru important: cristologia este în mod esenţial elaborarea sistematică a credinţei, răspunsul la problema mântuirii, a destinului şi sensului definitiv al existenţei omului şi al istoriei.
 Părintele observă că lumea contemporană este secularizată şi autosuficientă, şi că ea este în mare parte închisă absolutului transcendent. Omul vrea să-şi rezolve toate problemele fără nici o referire la Dumnezeul cel viu. Mântuirea gratuită oferită de Dumnezeu prin Cristos este înlocuită cu autosuficienţa proprie a omului. Pentru aceasta, „noi, care suntem chemaţi să proclamăm şi să trăim kerigma divină în acest ambient dominat de imanentism şi de materialism, va trebui să clarificăm problema fundamentală a modului de a concepe şi de a actualiza mântuirea omului şi a universului în Cristos”.

C. Dascălu