Rasfoieste
online

de Wilhelm Hünermann

Publicată in Colecţia Vieţile Sfinţilor

În anul Sfintei Preoţii, Editura „Sapientia” vine să ofere cititorilor o biografie a sfântului Ioan Maria Vianney, declarat de către Papa Benedict al XVI-lea patron al tuturor preoţilor. Cartea este scrisă de Wilhelm Hünermann, cunoscut deja pentru biografiile sfinţilor Vincenţiu de Paul, Alois Gonzaga şi Pius al X-lea.

Păstrând acelaşi stil uşor accesibil tuturor vârstelor, autorul prezintă viaţa lui Ioan Maria Vianney începând cu perioada copilăriei tatălui său, ajungând până la canonizarea lui de către Papa Pius al XI-lea.

Cartea este structurată în trei părţi, prezentând diferitele etape din viaţa Parohului de Ars.

În partea I – „Trepte spre lumină” – prezintă viaţa umilului ţăran din Dardilly, începând cu relatarea unui bine făcut unui călător de către bunicul său, trecând apoi la naşterea şi botezul lui Ioan Vianney, la primii paşi, la prima „predică”, la activităţile de zi cu zi ale micului ţăran, la primii paşi pe calea preoţiei în casa parohului Balley, la chemarea la oaste şi condiţia de fugar, la studiile seminariale şi hirotonirea lui Ioan Maria Vianney ca preot, şi toate acestea pe fundalul tulburărilor aduse în Franţa şi Europa de Revoluţia de la 1789 şi de campaniile lui Napoleon.

Partea a II-a – „Sfântul şi demonul său” – prezintă primii ani de activitate sacerdotală a lui Ioan Maria Vianney, mai întâi în funcţia de capelan la Ecully, iar apoi ca paroh de Ars. Este povestit de către autor efortul preotului Vianney de a converti la Dumnezeu un întreg sat cufundat în mizerie şi păcat, precum şi lupta pe care parohul de Ars o are de dus cu Grapîn, numele pe care i l-a dat diavolului.

În partea a II-a – „Între cer şi iad” – autorul expune viaţa Parohului de Ars în perioada când satul în care era paroh se convertise şi umbla pe căile Domnului. Pe lângă minunile înfăptuite de Vianney – pe care acesta susţine că le datorează sfintei Filomena, „mica  sfântă, după cum o numea el – sunt prezentate cele două tentative de fugă din comunitate a sfântului Ioan Maria, rezerva acestuia în a crede în apariţia Preasfintei Fecioare la La Salette, în care, într-un târziu totuşi crede, precum şi recunoştinţa care îi vine din partea episcopului de Belley şi chiar a împăratului Napoleon al III-lea. Dar ceea ce atrage cel mai mult atenţia în această parte este consacrarea întregului Ars Inimii Neprihănite a Mariei după ce Papa Pius al IX-lea proclamase dogma Neprihănitei Zămisliri. Edificator este capitolul în care sunt prezentate unele meditaţii ale sfântului paroh de Ars cu privire la soarta sa, pe care o aseamănă unei mingi care zboară între cer şi iad. Partea a III-a, ca şi întreaga carte, se încheie cu ultimele zile ale sfântului Ioan Maria Vianney, care culminează cu „sfârşitul jocului”, adică cu moartea sfântului.

Exemplu de urmat pentru orice preot, dar şi pentru orice creştin, pentru orice om, sfântul Ioan Maria Vianney ne este prezentat în această carte ca un om, ca un creştin, ca un preot pentru care tot ce contează este Dumnezeu şi mântuirea sufletelor. Recomandăm această carte nu doar celor interesaţi de vieţile pline de învăţăminte ale sfinţilor, ci şi tuturor acelora care vor să aibă o viaţă autentică de credinţă.

Petru Ciobanu