en-USro-RO

| Login
28 iunie 2017
Religia în scoala la începutul mileniului al III-lea

Religia în scoala la începutul mileniului al III-lea
Colectia: Dialog teologic

An aparitie: 2002 Format: 17x24
Editie: V/9 (2002) ISBN:
Pagini: 280 p. Pret: 4 RON

Cumpara online de la Libraria Sapientia
Vizualizeaza online aici.

EDITORIAL

WILHELM DANCA Predarea religiei în scoala

Aceasta tema are la baza simpozionul teologico-pedagogic pe tema Religia în scoala la începutul mileniului al III-lea desfasurat în casa Misionarilor Verbiti din Traian, simpozion care si-a propus analiza profilului moral si profesional al profesorului de religie si statutul lectiei de religie în scoala, aflarea modului în care religia poate contribui la însanatosirea societatii românesti, la favorizarea relatiei dintre copii si parinti si în ce mod religia poate conferi sens vietii. Ora de religie contribuie în mod eficient la cunoasterea patrimoniului cultural si spiritual al tarii, poate crea premisele unei convietuiri civile în respectul diferentei culturale si confesionale si poate îndeplini un rol etic în formarea integrala a tinerelor generatii.

P.S. PETRU GHERGHEL – P.S. AUREL PERCA Profilul spiritual si moral al profesorului de religie
Ora de religie în scoala este un serviciu educativ în favoarea noilor generatii. Profesorul de religie trebuie sa fie un om de credinta care prin coerenta, sârguinta, fidelitate si rabdare statornica, sa fie un model de credinta pentru elevi si astfel sa-si realizeze misiunea proprie ca pe un drum de sfintenie si marturie misionara. Competenta profesorului de religie trebuie sa se verifice si prin comuniunea cu Biserica, prin colaborarea cu episcopul si parohii, prin participarea la viata crestina si la experienta de credinta a parohiei. Profesorul de religie trebuie sa favorizeze sinteza dintre credinta si cultura si sa contribuie la o redresare morala si spirituala a societatii.

VLADIMIR PETERCA Pedagogia lui Isus în parabolele evanghelice
Crestinismul trebuie mai întâi înteles, apoi trait si în cele din urma predicat. Ca un bun psiholog si pedagog, Isus a stiut sa se foloseasca de parabole, acestea fiind un instrument didactic destinat sa comunice idei si experiente de viata. Parabolele ocupa cea mai mare parte din textul evanghelic, în special la sinoptici si sunt elementele narative de baza ale Noului Testament. Este evidentiata pedagogia unica a Maestrului din Nazaret ce decurge din tehnica de interpretare si aplicatie ce reies din parabole. Parintele vede parabolele si ca o arma de lupta pentru a ataca si provoca cunostintele: fiecare parabola cere explicatie, dar si un raspuns. A întelege în ziua de azi parabolele înseamna a intra în dialog direct cu Isus din Nazaret, fara a ne dezice de situatiile în care ne aflam.

ALOIS BULAI Religia în Sfânta Scriptura
Întraga Sfânta Scriptura este un continuu dialog dintre Dumnezeu si om. Dumnezeu este acela care are initiativa, El însusi este educatorul, acela care îsi educa poporul prin planul sau de mântuire ce se împlineste în timp prin evenimente istorice, prin fapetele minunate pe care le savârseste, prin legea aliantei, etc. Apoi Dumnezeu apeleaza la preoti si la cultul celebrat la templul din Ireusalim, la întelepti care sunt prin definitie învatatori. Întoarcerea la Biblie este importanta pentru a reînnoi metodele învatamântului cathetic si teologic, dar si pentru a cauta în ea puncte de pornire si stimulente pentru a gândi pedagogia noastra la toate nivelurile.

WILHELM DANCA Crestinismul este o religie?
La nivelul învatamântului scolar din România multi adopta o pozitie fundamentalista în confruntarea cu crestinismul. De-a lungul timpului, mesajul lui Dumnezeu revelat în Isus Cristos asuma diverse forme culturale si religioase de manifestare. Esentialul religiei crestine consta în faptul ca Dumnezeu vine în întâmpinarea omului. Exista pericolul reducerii crestinismului doar la nivelul relatiei cu celalalt, numai în ordinea realitatii profane. În final, parintele se opreste asupra evenimentului întruparii si al crucii, care semnifica pentru totdeauna vocatia crestinismului ca suferinta pentru altul în orizontul lucrurilor spirituale. Cei mai buni vorbitori (profesori de religie) ai crestinismului sunt sfintii.

STEFAN LUPU Cateheza în Biserica si predarea religiei în scoala: doua cai distincte, dar complementare pentru formarea integrala a crestinului
Cateheza în Biserica si predarea religiei în scoala sunt doua cai distincte, dar complementare pentru formarea integrala a crestinului si, în particular, a copiilor si a tinerilor. Toate acestea sunt facute an baza si în conformitate cu învatatura magisteriului Bisericii. Predarea religiei în scoala, care are ca scop sa faca cunoscute adevarurile fundamentale ale crestinismului si valorile pe care crestinii se straduiesc sa le realizeze în viata lor este diferita de activitatea catehetica care presupune acceptarea mesajului crestin ca realitate salvifica. Religia în scoala este o colaborare a Bisericii în formarea copiilor si a tinerilor.

CONSTANTIN CUCOS Posibilitati de integrare a continuturilor la disciplina religie în învatamântul românesc
Realizarea unei educatii religioase într-o perspectiva ecumenica, integrativa, permite mai buna comunicare între diferitele credinte si convingeri religioase. Educasia religioasa trebuie sa vizeze realizarea unei educatii în spirit de recunostinta si respect fata de diferentele ce exista în cadrul pluralitatii religioase. În articolul de fata sunt propuse sugestii referitoare la posibilitatile concrete a continutului educatiei religioase în învatamântul românesc. De fapt, aici ni se prezinta o cale pentru a reusi în integrarea pedagogica a continuturilor religioase si care este acel parcurs didactic cumulativ-selectiv prin care se staueaza secvential un standard comun de cunostinte si valori religioase.

FLAVIO PAJER Studiul stiintelor religioase într-o Europa multiculturala
Într-o Europa în care legatura dintre societate si crestinism s-a ofilit destul de mult nu se poate vorbi de o unitate a continentului decât în termeni de pluralism care dialogheaza si colaboreaza pentru a înfaptui convietuirea culturilor. Este subliniata trecerea necesara, în Europa, de la un mozaic de identitati etnice, antionale ti monoconfesionale la o conditie de cetatenie pluralista sau societara, precum si deficitul structural al transmiterii culturale. Se arata necesitatea învatarii conlocuirii cu celalalt într-un spatiu social fara frontiere si ierarhii de nici un fel, impunîndu-se depasirea ideologiei identitare, trecerea dincolo de opozitia între identitate si alteritate.

MIHAI PATRASCU Legislatia religioasa cu privire la statutul religiei în scoala
Privitor la instruirea si educatia religioasa, canonul 804.1 stabileste urmatorul principiu general: Învatatura si educatia religioasa catolica date în orice scoala sau transmise prin diferite instrumente de comunicare sociala sunt supuse autoritatii Bisericii. Conferintei episcopale îi revine datoria de a da norme generale cu privire la învatatura si educatia religioasa catolica, iar datoria episcopului diecezan este de a o organiza si de a o supraveghea, vizitînd scolile catolice de pe teritoriul sau si dînd dispozitii în ce priveste regulamentul generala la scolilor catolice. Canonul 805 precizeaza dreptul ordinariului locului în dieceza sa, de numire sau de aprobare a profesorilor de religie, precum si acela de îndepartate a acestora din urma.

MIHAELA CIOBANU Legislatia civila cu privire la statutul religiei în scoala
Sunt prezentate aici prevederile Constitutiei prin legile privitoare la regimul cultelor religioase si legea învatamântului în acest cadru referitor la religia în scoala. Legislatia civila cu privire la predarea religiei în scoala este saraca, acest domeniu de activitate fiind reglementat în mod expres doar prin articolul 9 din legea învatamântului. Se specifica prevederile legale asupra religiei în învatamântul primar si cel gimnazial. Se precizeaza ca predarea religiei se va desfasura în spatiile de învatamânt din incinta scolii, fiind inclusa în orarul scolii se respectînd prevederile planului de învatamânt. Nici un elev nu poate fi obligat sa participe la alte ore de religie decît cele ale confesiunii din care face parte, fara consimtamântul sau.

ANTXON ANDUEZA Filozofia educativa a scolii catolice
În ziua de azi educatia este un domeniu de care se ocupa puterile publice, autritatile civile, guvernele si institutiile particulare neconfesionale. Scoala catolica este scoala condusa de autoritatea eccleziastica competenta ori scoala recunoscuta ca atare de autoritatea eccleziastica printr-un document. Scoala trebuie sa se caracterizeze prin competenta profesionala a cadrelor didactice, sa fie un loc de explicare a mesajului evanghelic. Scoala este un cadru ideal pentru dialogul permanent între credinta si cultura, oferind tinerilor mijloace adecvate pentru a-si gasi un loc în aceasta societate, dar si pentru o formare crestina solida. Este data perspectiva scolii profesioanle La Salle.

ANTONIO PERERA Scoala catolica
Este prezentat spiritul scolilor crestine din perspectiva institutiei Fratii Scolilor Crestine al carei fondator este sfântul Ioan de La Salle, care vedea scopul educatiei acela de a insufla copiilor si tinerilor spiritul crestinismului care trebuie sa fie viu, mai întâi în educatia lor. Este evidentiata apoi necesitatea Bisericii alaturi de cei care nu sunt educati în scoli catolice, precum si deosebita importanta a educatiei crestine pentru viata omului si dezvoltatrea societatii careia Conciliul Vatican II îi dedica documentul întreg Gravissimum educationis. În final se prezinta situatia actuala scolii catolice din România.

MARIANA PURTUC Metode de evaluare la ora de religie
Problema evaluarii este o problema foarte importanta si actuala, care solicita solutii imediate. Noul curriculum al religiei vizeaza atât cunoasterea cât si formarea unui sistem atitudinal si comportamental. Evaluarea este ultima etapa a proiectarii didactice si reprezinta totalitatea acticitatilor prin care se colecteaza , organizeaza si interpreteaza datele obtinute în urma aplicarii unor instrumente de masurare în scopul emiterii unor judecati de valoare pe care se bazeaza o anumita decizie pe plan educational. Evaluarea la religie reprezinta un teritoriu problematic deoarece formarea atitudinilor si învatarea valorilor religioase este un demers complicat si de lunga durata si favorizeaza dezvoltarea unui sistem comportamental si atitudinal al elevului în concordanta cu învataturile crestine.

BENONE LUCACI Proiectarea lectiei de religie
Eduacatia religioasa în scolile statului constituie pentru noi într-un anume sens o noutate, dar în acelasi timp si o sfidare. Persoanele care intra în scoala cu aceasta misiune, trebuie sa se confrunte, si apoi sa se conformeze menatlitatii si metodologiei scolii, tinînd cont mereu de mandatul primit din partea Bisericii. Trebuie proiectata în jurul a doi poli o unitate didactica: faptul religios prezent în viata elevilor si în societate precum si elevul ca persoana implicata într-un adevarat dialog în clasa. Predarea religiei trebuie sa fie constienta de consecintele pe care le-ar putea avea o proiectare gresita a lectiei de religie.

ROBERT LAZU Un imperativ pentru scoala catolica: Conciliul al II-lea din Vatican
Este prezentata criza prin care trece acum învatamântul românesc si se încearca o analiza a motivelor care au adus învatamântul în acest stadiu. Cel mai adesea este denuntata salarizarea inacceptabila a profesorilor, care majoritatea fiind familisti, resimt cât se poate de apasator saracia, dar si degradarea demnitatii profesorului care si-au pierdut aproape orice respectabilitate în fata elevilor. Sunt reliefate principiile eduactiei catolice, extrase din declaratia Conciliului Vatican II Gravissimum educationis. Educatia trebuie sa demaste pseudovalorile de care este dominat învatamântul românesc.

CORNELIU C. SIMUT Pluralismul religios în teologia lui Hans Küng
Principala caracteristica a teologiei pluraliste este încercarea de a provoca teologia crestina sa redefinesca unicitatea lui Cristos în lumina învataturilor promovate de alte religii, considerînd pretentia ca Isus este unic ca mit. Küng promoveaza credinta în Isus ca arhetip fundamental al relatiilor dintre oameni, deschizînd dialogul cu celelalte religii si insista asupra unicitatii lui Cristos, deoarece, considera el, lipsa unei norme absolute duce la diluarea moralitatii. Singurul aspect al existentei umane care justifica moralitatea este religia care are ca norma absoluta pe Isus Cristos. Punctul forte al teologiei lui Küng este dialogul creativ cu stiinta moderna si cu religiile contemporane. Desi contestat, Küng ramâne un gânditor original.

EDUARD BILD Impactul medical al credintelor si practicilor religioase
In fluentele religioase din lumea moderna asupra persoanei umane sunt cunoscute destul de fragmentar. Persoana se gândeste rareori sau chiar deloc asupra semnificatiei vietii sale si asupra credintei spirituale. În prezenta unor boli grave omul se simte vulnerabil si nu stie ce-i rezerva viitorul, are nevoie de consolare, mângâiere si speranta, iar toate acestea îi pot fi aduse prin credinta sa religioasa. Îngrijirile spirituale se bazeaza pe credintele proprii, pe legi privind dieta si ritualurile specifice, legaturile familiale, dar si elementele de misticism si mai ales prin ideile proprii sau culturale proprii poporului privind boala, sanatatea, corpul si spiritul uman, moartea si viata, durerea.

ÎNTREBARI, COMENTARII, DISCUTII

DOCUMENTE DE ARHIVA

ALOIS MORARU – DANUT DOBOS „Scoala” relevata în file de arhiva (sec. XIX)

RECENZII

Comentarii Momentan nu sunt comentarii. Poti fi primul care posteaza un comentariu.

Posteaza comentariu

Nume (necesar)

Email (necesar)

Website

CAPTCHA image
Enter the code shown above:

Cautare reviste

Va recomandam

Evanghelia după sfântul Ioan : traducere şi comentariu
Rinaldo Fabris
Organizarea prezentului comentariu la Evanghelia după sfântul Ioan se supune următoarelor criterii: reconstrucţia textului în tonalitatea sa originară şi înţelegerea structurii sale pe baza particularităţilor sale lexicale, stilistice, literare şi tematice; analiza textului din punct de vedere exegetic, iar la final, interpretarea sa în contextul religios şi cultural din zilele noastre.
Evanghelia după sfântul Ioan : traducere şi comentariu
Viaţa lui Isus
Jean-Christian Petitfils
Plecând de la textul sacru, autorul ne prezintă activitatea și opera mântuitoare a lui Cristos dintr-o perspectivă istorică, făcând adesea referire la ultimele descoperiri de natură istorică și arheologică. Pe lângă aceste dovezi istorice, textul este însoțit de anumite comentarii și explicații care au ca scop facilitarea înțelegerii mesajului evanghelic.
Viaţa lui Isus
Don Orione – o inimă fără margini
Andrea Gemma
Don Orione. O inimă fără margini este o carte deosebită pentru că este rezultatul unei împletiri armonioase între măreția subiectului tratat – don Orione a fost și va rămâne unel dintre marii apostoli ai carității – și arta deosebită a scrisului. Mons. Andrea Gemma reușește să evoce cu foarte mare expresivitate figura Fondatorului, care trăda o „inimă fără margini... dilatată de caritatea celui răstingnit”.
Don Orione – o inimă fără margini

Reviste

Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (II)

XVIII/ 35 (2015), 140 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (II)
Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (I)

XVII/ 34 (2014), 122 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (I)
Rolul Bisericii Catolice din Europa de Est la căderea comunismului

XVII/ 33 (2014), 111 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Rolul Bisericii Catolice din Europa de Est la căderea comunismului
Creştinul între trecut şi prezent

XVI/ 32 (2013), 156 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Creştinul între trecut şi prezent
Credinţa dintotdeauna şi omul de astăzi

XVI/ 31 (2013), 152 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Credinţa dintotdeauna şi omul de astăzi