en-USro-RO

| Login
18 octombrie 2017
Adevar si moralitate în spatiul public

Adevar si moralitate în spatiul public
Colectia: Dialog teologic

An aparitie: 2005 Format: 17x24
Editie: VIII/15 (2005) ISBN:
Pagini: 269 p. Pret: 9 RON

Cumpara online de la Libraria Sapientia
Vizualizeaza online aici.

EDITORIAL

Wilhlem DANCA, Ce facem cu adevarul în spatiul public?

Toti oamenii cauta sa afle adevarul. Însa, în spatiul public, adevarul a ajuns o notiune relativa si poate fi interpretat dupa bunul plac al fiecaruia, fie spre avantajul unora, fie spre dezavantajul altora. Într-o lume în care, printre altele, se doreste o etica fara adevar, o metafizica fara fundamente, un crestinism fara Cristos, o sinceritate fara adevar, o sfintenie fara Dumnezeu, o politica fara principii, oamenii cauta totusi adevarul. Desi multi oameni ratacesc în nisipurile miscatoare ale scepticismului multumindu-se cu adevaruri partiale si provizorii, sunt si dintre aceia care, în dorinta lor de a aprofunda în mod adecvat si autentic adevarul, ajuta societatea sa fie deschisa pentru filozofie si filozofare si sustin Biserica în misiunea ei de a fi în serviciul adevarului. Revenirea la recta ratio, la rationalitatea normala, dialogala, deschisa spre ceilalti si spre Altul este posibila si acest lucru au încercat sa-l evidentieze si participantii la Congresul International „Adevar si moralitate în spatiul public”.

COMUNICARI

Î.P.S. Dr. Ioan ROBU, Biserica Catolica în Europa, astazi
Ce este cu adevarat Noua Europa si ce valori crestine mai adaposteste ea? Ce avantaje si ce dezavantaje prezinta o Europa care da senzatia ca omul se poate descurca si fara Dumnezeu? În Europa de azi se constata un dezechilibru între posibilitatile tehnice si forta morala: forta morala nu a crescut împreuna cu dezvoltarea stiintifica, ci dimpotriva. Daca este necesar ca din Noua Europa sa nu lipseasca respectul fata de demnitatea umana si respectul fata de ceea ce pentru celalalt este sacru, la fel de necesar este ca în cadrul Europei Unite sa se dezvolte un dialog profund si clar cu celelalte religii, dialog care sa reflecte si sa arate tuturor adevarata natura a Bisericii.

Î.P.S. Dr. Daniel CIOBOTEA, Biserica Ortodoxa în Europa, astazi
România, aderând la Uniunea Europeana, va fi cea mai mare tara cu majoritate ortodoxa membra a Uniunii Europene. Crestinii ortodocsi privesc spre Uniunea Europeana fie plini de incertitudine, fie plini de speranta. Dincolo de aceste împartiri de opinii, Bisericile crestine din România, împreuna cu religia iudaica, si-au exprimat acordul si sustinerea lor pentru intrarea României în Uniunea Europeana. Se doreste aceasta intrare în speranta ca, pe lânga ceea ce va primi, România va contribui la îmbogatirea patrimoniului spiritual si cultural european. Lucrarea de constructie a Europei unite se înfatiseaza ca o noua sansa si provocare pentru a exprima fidelitatea fata de evanghelie, iar în aceasta exprimare Bisericile trebuie sa fie împreuna, trebuie sa fie unite.

P.S. Petru GHERGHEL, Omul de lânga noi, omul între bine si rau
Omul este capabil sa realizeze adevarate minuni ale vietii si ale istoriei, dar si multe dezastre. Cine este omul: înger sau demon? Ce rol are omul în societate si care este menirea lui? Omul poarta în sufletul sau, în toata fiinta sa, chipul lui Dumnezeu, devenind astfel capodopera si coroana creatiei. Referitor la natura omului, episcopul Petru Gherghel recurge la afirmatiile parintilor Bisericii: Irineu de Lyon, Leon cel Mare si Toma de Aquino. Moralitatea actelor umane depinde de obiectul ales, de scopul urmarit, precum si de împrejurarile actiunii sale. Valoarea omului zilelor noastre sta în constiinta sa morala. Biserica trebuie sa-si ofere toata bogatia de valori si învataminte pentru desavârsirea omului de lânga noi.

Wilhelm DANCA, Morala comunicarii adevarului. Dialogul dintre filozofie, teologie si stiinta
Lumea în care traim sufera de o inertie morala ce resimte influenta a cel putin trei crize importante: drama umanismului ateu, contestarea universalitatii si imutabilitatii normelor morale si separarea stiintei de metafizica. În aceasta lume este necesar dialogul între filozofi, teologi si oameni de stiinta, un dialog în urma caruia fiecare sa ramâna ceea ce a fost chemat sa fie: stiinta – stiinta, religia – religie. Globalizarea, noile descoperiri stiintifice, neutralitatea stiintei, pericolul agnosticismului si relativismul sunt doar unele dintre motivatiile ce sustin necesitatea unui astfel de dialog. Dar comunicarea adevarului trebuie sa tina cont de exigentele fundamentale ale fiecarei persoane umane. În sensul acesta, studiul pledeaza pentru noi metode de comunicare a adevarului si urgenta de a recupera dialogul dintre filozofe, teologie si stiinta.

Edward McLEAN, Adevar si moralitate. Adevarul este cheia integritatii
Potrivit parintelui McLean, suntem toti, în felul nostru propriu, cautatori ai adevarului. Exista multe cai catre adevar. Stiinta, filozofia si teologia ne conduc departe în cautarea acelui „Adevar” care patrunde în inimi si schimba vietile tuturor. Cuvintele „Maestrului” nu trebuie întelese, ci trebuie ascultate. Adevarul de baza pentru lumea noastra astazi este ca suntem toti copiii Unicului Dumnezeu. Faptul ca apartinem toti aceleiasi familii este cheia catre Moralitate, Integritate si Buna Conduita în familia lui Dumnezeu.

Yuriy PIDLISNYY, Adevar, valoare si proliferarea drepturilor
Francisc Fukuyama a spus ca drepturile izvorasc direct din întelegerea a ceea ce este omul. Nasterea proliferarii drepturilor a transformat procesul politic si notiunea de viata politica. Se pare ca nu mai exista spatiu rezervat pentru distinctia dintre bine si rau, corect si gresit. Facând binele si raul, corectul si gresitul, fiind egali în drepturi, îi fac pe cei care practica binele si raul corecti în mod egal. Pentru identitatea omului nu conteaza numai istoria, ci si cautarea a ceea ce este adevarat, autentic si bine. Daca societatea legalizeaza toate tipurile de comportamente si practici, precum si toate stilurile de viata, atunci este abolita distinctia dintre bine si rau si se introduce în mod automat singurul bine posibil: vointa proprie a societatii. Astazi, pentru multi, problema adevarului este doar o problema de gust.

Osman BILEN, Etica ecologica si relatia sa cu adevarul
Dorinta de a trai într-o lume mai sanatoasa si mai pacificata este o parte din aceasta constiinta crescânda asupra problemelor ecologice cu care ne confruntam astazi. Conceptul de adevar trebuie sa îndeplineasca cerintele alegerilor morale pe care le facem în ceea ce priveste mediul înconjurator. Mediul înconjurator uman înseamna atât lumea naturala, cât si cea sociala în care traim. În Coran gasim ca natura este singurul spatiu în care traim, dar si teatrul activitatilor noastre morale. Natura este creata pentru a primi rezultatele bune ale activitatilor morale ale omului si pentru a ajuta omul în eforturile sale pentru perfectionarea morala.

Abelardo LOBATO, Antropologie si actiune politica. Preambul etic la politica justa
Poate exista o politica „adevarata” care sa slujeasca binelui omului si societatii în afara eticii? Sau, altfel spus, se poate vorbi despre o politica lipsita de etica? Prezenta comunicare încearca sa sublinieze raportul care trebuie sa existe între etica si politica: ele nu trebuie confundate, dar nici nu trebuie separate complet, ci trebuie privite ca distincte si complementare. Pe aceasta linie de gândire, începuta de Aristotel si continuata si de Toma de Aquino, trebuie sa se situeze gândirea si actiunea politica a zilelor noastre. Este necesar ca fiecare persoana, în actiunile sale politico-etice, sa evidentieze primatul eticii în activitatea politica. Omul, fiinta personala si subiectul si obiectul politicii, trebuie sa-si gaseasca orizontul în care, plasându-se, sa se salveze de la moarte: caci dupa moartea lui Dumnezeu a fost declarata si moartea omului. Pentru a se salva, fiinta umana trebuie sa se foloseasca de deplina sa libertate si de toate celelalte drepturi ale sale.

George McLEAN, Adevar, bine si moralitate
În trecut, moralitatea a fost privita ca un set de interdictii. Pentru a urmari binele într-un mod real, este esential sa luam lucrurile asa cum sunt ele. Adevarul este esenta dreptatii, iar dreptatea este contextul esential al binelui, semnul pacii în viata sociala. Potrivit lui Kant, legat de moralitate, este o adevarata realizare sa începem sa apreciem rolul si responsabilitatea omului, nu numai pentru interactiunea sa cu realitatea, ci si pentru cladirea ei. Asemenea unei perechi de ochelari, valorile nu creeaza obiectul, ci ne directioneaza atentia asupra unui anumit fel de bine. Potrivit lui Aristotel, pentru a da sens dimensiunii practice a vietii noastre, este necesar sa identificam binele sau valoarea catre care ne directionam viata. Adevarul moral este judecata prin care un anumit act face persoana sau societatea buna, întelegând aici împlinirea, într-un sens autentic, a individului sau a societatii. Libertatea morala consta în abilitatea de a ne urma constiinta proprie.

Gabriela BLEBEA NICOLAE, O viata adevarata sau o propozitie adevarata
Aceasta conferinta, „dedicata celor care nu au tradat în timpul comunismului”, este un raspuns oferit celor ce se întreaba daca spunerea adevarului este conditia necesara unei vietii adevarate. De asemenea, o alta serie de întrebari (si raspunsuri!) strabat conferinta: cum se face ca, desi nu spunem întotdeauna adevarul si numai adevarul, vrem sa stim adevarul ca pe o libertate de a alege, chiar daca alegerea presupune suferinta, deceptie; cum se face ca, desi gasim deseori oportun moral sa ascundem adevarul, îi discreditam pe cei care o fac. Raspunsul întrebarilor are la baza învatatura sfântului Augustin, si nu atât posibilitatile de analiza propuse de gândirea sistematizata, cum ar fi: deontologismul, contractualismul sau consecintialismul. Strabatând învatatura sfântului Augustin, ni se spune daca putem sau nu minti pentru a ne salva viata proprie. Dar pentru a salva viata aproapelui? Întregul text este împotriva viciului tradarii si pentru virtutea eroismului.

Zbigniew WENDLAND, Problema obiectivitatii valorilor într-o lume pluralista si dialogala
Criza lumii din ziua de astazi este, în esenta sa, o criza a ratiunii. Decaderea ratiunii este tratata ca cel mai important simptom si, simultan, drept cauza prabusirii întregii civilizatii occidentale. A venit un timp în care trebuie sa cautam un alt tip de rationalitate, diferit de rationalitatea metafizica si de rationalitatea instrumentala, care ar putea sa faca fata mai bine la provocarile actuale ale omenirii. Propunerea profesorului este de a cataloga acest nou tip de rationalitate cu termenul de rationalitate dialogica. Filozofii din ziua de astazi ajung la concluzia comuna ca nu putem sa atingem ceva precum este corespondenta cu Absolutul sau cu realitatea asa cum este ea. Aceasta nu înseamna ca oamenii vor trai sau ar trebui sa traiasca fara nici un concept de obiectivitate sau, mai bine zis, fara valori fundamentate în mod obiectiv.

Anton CARPINSCHI, Cultura recunoasterii si orizonturile adevarului
Dupa ce prezinta orizonturile adevarului si dupa ce arata nevoia de comprehensiune, conferinta subliniaza ca drumul spre adevarul recunoasterii de sine si de celalalt presupune întâlnirea permanenta a credintei si a ratiunii. Aflam ca la baza configurarii adevarurilor comprehensive sta legatura profunda ce exista între comprehensiune si recunoastere. Partea a treia a conferintei se opreste asupra omului failibil, ipostazele umanului si adevarul comprehensiv, aratând ca varietatea este cheia naturii umane, natura plastica si maleabila. În cele din urma, atentia ne este îndreptata spre o „cultura a recunoasterii”, subliniindu-se din nou importanta legaturii dintre adevar si comprehensiune. Din toate acestea, cultura recunoasterii pare ca o sinteza culturala a unei umanitati maturizate.

Valerius M. CIUCA / Paul TIBULEAC, De unde ar trebui sa preia dreptul definitia vietii umane: din religie, morala ori din filozofia stiintei?
Datorita aparitiei unor noi fenomene, datorita faptului ca inimaginabilul de altadata a devenit posibil, se impune astazi definirea juridica a vietii umane. Dar cine este cel mai îndreptatit sa dea aceasta definitie: preotul, filozoful, juristul sau omul de stiinta? Altfel spus: religia, morala sau filozofia stiintei vor da adevarata definitie a vietii umane? Întreaga conferinta sugereaza pe un ton optimist-realist necesitatea colaborarii tuturor, întrucât raspunsul le revine în egala masura si împreuna: trebuie sa existe o colaborare rodnica între preot, filozof, jurist si om de stiinta. Prin conlucrarea acestora, viata umana va trebui sa-si primeasca adevarata definitie.

Lucian FARCAS, Evaziunea morala. Omul între etica si factologie
În acest studiu se intentioneaza analiza etica a unor situatii de abandonare a idealului etic privind adevarul în viata publica concreta. Într-o prima parte, cu un caracter pronuntat teoretic, este analizata conditia omului chemat sa traiasca împreuna cu semenii sai. Calitatea vietii comunitare este data de fidelitatea oamenilor fata de adevar, care devine astfel fundamentul comuniunii dintre oameni. În continuare se acorda atentie pericolului ce ameninta marturisirea adevarului în viata sociala, situatia cea mai grava fiind discreditarea aproapelui si, prin aceasta, periclitarea vietii comune. Întelegerea si împartasirea adevarului trebuie sa tina cont de exigentele biblice privind adevarul. Acestea au în vedere atât adevarul în sine cât si importanta marturisirii lui pentru binele persoanei si al comunitatii. Mai departe se analizeaza ce nu este si ce este minciuna, iar aceasta din urma este denuntata ca o forma grava de distrugere a unei culturi ce trebuie sa promoveze o pro-existenta umana autentica. A doua parte a studiului, de natura mai practica, urmareste situatiile delicate în care se poate afla omul nevoit sa recurga la minciuna din necesitate. Nu sunt uitate conditiile în care mecanisme socio-politice practica o adevarata asuprire a adevarului si prin aceasta o distrugere sistematica a omului si societatii. Se aminteste de importanta adevarului în formele actuale de publicitate si propaganda, accentuând binele, dar si raul, pe care acestea îl pot face. În cele din urma sunt aratate situatiile speciale în care trebuie protejat secretul profesional precum si persoanele care îl detin.

Isidor CHINEZ, Tentatia neîntrerupta a minciunii si foamea de adevar
Orice valoare morala îsi are fundamentul în adevar, pentru ca binele este manifestarea adevarului. Problema adevarului si minciunii a fost considerata de mare importanta în viata omului din toate timpurile. Omul se masoara cu adevarul. Prima minciuna este simularea adevarului de catre el însusi. Omul este tentat de minciuna si accepta tentatia negarii adevarului sau ontologic. Întrucât este înzestrat cu libertate, omul este auto-posedare, încredintat siesi si dispunând de sine însusi, dar nu si-a daruit singur aceasta auto-posedare, ci o datoreaza altuia. Dumnezeu pune în relatie propria libertate infinita cu libertatea finita a omului. Cu prezumtia sa pacatoasa de a voi sa fie ca Dumnezeu, omul a negat adevarul fiintei sale. Pentru omul modern, persoana sa a devenit punctul de referinta al realului. Minciuna cunoaste astazi o dimensiune colectiva si publica, ce se amplifica datorita comunicatiilor sociale.

Alois BISOC, Misiunea Bisericii în lumea contemporana
Pentru o buna implicare a Bisericii în viata lumii contemporane, este necesar ca Biserica sa cunoasca aceasta lume si sa tina cont în pastoratia sa de pluralismul socio-cultural. Un fenomen foarte complex ce caracterizeaza lumea contemporana este secularizarea, fenomen ambivalent ce influenteaza în mod global crestinismul. Nu putini sunt cei care, datorita procesului de secularizare, au ajuns sa puna primatul omului în termeni de contrapunere si de alternativa la primatul lui Dumnezeu. Într-un context în care problema de fond ramâne raportul între primatul omului si admiterea existentei lui Dumnezeu, Biserica trebuie sa fie în continuare cea care îi arata omului care este planul lui Dumnezeu cu dânsul, care este scopul vietii sale, care este rolul sau în lume. Chiar daca lumea postmoderna se considera uneori si postcrestina, Biserica ramâne în continuare capabila sa-i dea omului raspunsurile cele mai adecvate.

MASA ROTUNDA I
Omul între adevarul credintei si adevarul ratiunii
Având ca tema „Omul între adevarul credintei si adevarul ratiunii”, discutiile s-au concentrat pentru început asupra „elitei”: putem schita un portret al elitei, al unui om care sa aiba adevarul ca fundament si tezaurul moral ca lumina? Continuând discutia pe aceasta idee, s-a pus si urmatoarea problema: un lider, o personalitate cât de mult trebuie sa fie dispuse sa se deschida? Trebuie sa fie deschise la orice si pentru oricine sau li se cere prea mult în ziua de azi? O alta mare tema a discutiilor a fost raportul care trebuie sa existe între elite si institutii. Raportul persoana – institutie este important, întrucât, fara institutii, fara structuri, o elita, o personalitate pot sa dispara. Dar, în acelasi timp, trebuie tinut cont si de faptul ca nu toate elitele prefera umbra institutiilor si, totodata, nu toate institutiile promoveaza elite.

MASA ROTUNDA II
Omul între legea politica si legea morala
Directia în care s-a dorit aceasta dezbatere a fost trasata de parintele Danca prin urmatoarele întrebari de baza: Cum pot sa dialogheze societatea civila si Biserica, statul (legea politica) si Biserica (legea revelata)? Ce înseamna dialogul cu altii, cu noi însine, cu Dumnezeu? Care sunt conditiile dialogului dintre sfera publica si sfera privata? Discutiile s-au axat spre perspectiva auto-conservarii, spre sarcina filozofilor, asupra a ceea ce înseamna a-l întelege pe celalalt, asupra faptului ca omul din ziua de astazi a pierdut simtul moral al binelui si al raului, asupra dialogului dintre Biserica si societatea civila pe linia adevarului, asupra felului elegant în care trebuie dialogat între persoane sau institutii. O idee interesanta este sublinierea celor trei conditii obligatorii: de spatiu, de timp si deschidere spre celalalt, care sunt necesare pentru ca întâlnirea dintre cei ce dialogheaza sa poata avea loc.

FILE DE ARHIVA
RECENZII
Comentarii Momentan nu sunt comentarii. Poti fi primul care posteaza un comentariu.

Posteaza comentariu

Nume (necesar)

Email (necesar)

Website

CAPTCHA image
Enter the code shown above:

Cautare reviste

Va recomandam

YOUCAT : carte de rugăciuni pentru tineri
Georg von Lengerke, Dörte Schrömges
Această carte va fi un ajutor în drumul de rugăciune al prieteniei cu Dumnezeu. Ea conține rugăciuni vechi și noi, pentru zilele bune sau rele, sau care se spun noaptea. Găsești rugăciuni luate din Sfânta Scriptură, rugăciuni ale celor mai evlavioși oameni din istorie și ale oamenilor de astăzi.Cartea este alcătuită din două părți: prima parte este o rugăciune ritmată, dimineața și seara, timp de două săptămâni. Cea de-a doua parte este o colecție de rugăciuni pe diferite teme și intenţii.
YOUCAT : carte de rugăciuni pentru tineri
Y – Biblia. Biblia Bisericii Catolice pentru tineri
Conferința Episcopilor din Austria, coord.
Păstrând același stil grafic de la YouCat, editorii au reușit să realizeze o bogată selecție de texte biblice care să-i conducă pe tineri la o bună cunoaștere a Sfintei Scripturi. O echipă de bibliști renumiți a scris introducerile la cărțile biblice și explicațiile la textele biblice mai dificile. Textul Sfintei Scripturi este însoțit de numeroase citate din marile personalități ale lumii, mărturii oferite de tineri și imagini din Țara Sfântă.
Y – Biblia. Biblia Bisericii Catolice pentru tineri
Youcat : româna : Catehismul Bisericii Catolice pentru tineri
***

Youcat este o carte dedicata tinerilor, care vrea sa-i ajute sa înteleaga mai bine credinta Bisericii Catolice, asa cum a fost ea formulata în Catehismului Bisericii Catolice, publicat la treizeci de ani dupa încheierea Conciliului al II-lea din Vatican (1962-1965). Nascut din initiativa Conferintei Episcopilor din Austria, Youcat preia structura traditionala a Catehismului cu întrebari si raspunsuri, dar o îmbraca cu fotografii si reprezentari artistice, precum si cu elemente complementare, cum ar fi citate din Sfânta Scriptura si din mari personalitati ale Bisericii.

Youcat : româna : Catehismul Bisericii Catolice pentru tineri

Reviste

Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (II)

XVIII/ 35 (2015), 140 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (II)
Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (I)

XVII/ 34 (2014), 122 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (I)
Rolul Bisericii Catolice din Europa de Est la căderea comunismului

XVII/ 33 (2014), 111 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Rolul Bisericii Catolice din Europa de Est la căderea comunismului
Creştinul între trecut şi prezent

XVI/ 32 (2013), 156 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Creştinul între trecut şi prezent
Credinţa dintotdeauna şi omul de astăzi

XVI/ 31 (2013), 152 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Credinţa dintotdeauna şi omul de astăzi