en-USro-RO

| Login
15 decembrie 2017
Mostenirea Conciliului al II-lea din Vatican. II. Cuvântul si lumea

Mostenirea Conciliului al II-lea din Vatican. II. Cuvântul si lumea
Colectia: Dialog teologic

An aparitie: 2006 Format: 17x24
Editie: IX/17 (2006) ISBN:
Pagini: 292 p. Pret: 9 RON

Cumpara online de la Libraria Sapientia
Vizualizeaza online aici.

Alois BULAI, Constitutia dogmatica despre Revelatia divina Dei Verbum
Problemele suscitate de studiul Sfintei Scripturi si evolutia exegezei în perioada dintre Conciliul Tridentin si a doua jumatate a secolului XX se afla la originea Constitutiei dogmatice Dei verbum, unul dintre cele mai importante documente ale Conciliului al II-lea din Vatican. Documentul a oferit noi perspective în ceea ce priveste întelegerea textului biblic si a relansat exegeza catolica. Articolul ofera o evaluare obiectiva si critica a situatiei actuale referitoare la lectura si interpretarea problemelor si provocarilor majore la care trebuie sa raspunda pastorala biblica.

Dei Verbum, în dialog cu pr. Ignace DE LA POTTERIE
Dialogul de fata subliniaza importanta cuvântului lui Dumnezeu în viata Bisericii. Pe el se fundamenteaza viata liturgica, discursul teologic, credinta si faptele de caritate. Pentru traditia crestina, Sfânta Scriptura contine adevarul pe care Dumnezeu a dorit sa-l comunice, adevarul pentru „mântuirea noastra”. Parintele de la Potterie arata ca, în ansamblul documentelor Conciliului al II-lea din Vatican, aceasta constitutie ocupa un loc special. Ea constituie sinteza discutiilor despre revelatie, traditie si Sfânta Scriptura si raspunde întrebarilor firesti ce privesc cuvântul lui Dumnezeu, relatia dintre traditie si Sfânta Scriptura, notiunea de inspiratie. Interviul se concentreaza pe problemele majore dezbatute în aceasta constitutie dogmatica si îndeamna la o receptare mai profunda a orizonturilor pe care ea le deschide.

Stefan LUPU, Decretul despre apostolatul laicilor Apostolicam actuositatem Pâna la Conciliul al II-lea din Vatican crestinii laici aveau în Biserica un rol mai degraba pasiv. Parintii conciliari au pus în lumina bogatia valorilor ce se afla în constiinta credinciosilor laici, ajutorul pe care ei îl pot oferi Bisericii, îndeosebi în sectorul educativ, caritativ sau misionar, un ajutor care este de neînlocuit. Conciliul si-a propus sa-i constientizeze pe credinciosii laici de faptul ca ei sunt madulare vii ale trupului mistic si ca trebuie sa contribuie activ la viata Bisericii. Articolul prezinta Decretul despre apostolatul laicilor prin prisma implicatiilor acestuia în structurile celorlalte documente conciliare referitoare la membrii Bisericii.

Apostolicam actuositatem, în dialog cu d-l Guzmán CARRIQUIRY
Decretul Apostolicam actuositatem raspunde la o necesitate esentiala în Biserica, si anume aceea de a preciza rolul si locul pe care laicii îl ocupa în Biserica. Ei nu sunt niste elemente statistice, lipsite de personalitate, ci sunt membre vii ale trupului mistic al lui Cristos care este Biserica. Printr-o colaborare activa si constanta cu ierarhia si clerul, ei pot sa realizeze opere frumoase de apostolat. Interviul scoate în evidenta acest deziderat al decretului si ofera o interpretare obiectiva a realitatii concrete în care traiesc crestinii laici si în care pot sa raspândeasca evanghelia, mai ales, prin exemplul personal.

Stefan LUPU, Declaratia privind libertatea religioasa Dignitatis humanae
Libertatea religioasa, înteleasa ca refuzul oricarei constrângeri umane în ceea ce priveste atitudinea omului în raportul sau cu Dumnezeu, a fost un subiect delicat în istoria umanitatii. În timpurile recente, ea a fost definita ca un drept fundamental al omului si trebuie tratata ca atare. Conciliul al II-lea din Vatican a facut cunoscuta demnitatea persoanei umane, care se exprima si prin intermediul libertatii religioase, al carei temei este revelatia. Articolul analizeaza conceptul de libertate si îl transfera în sfera religioasa aratând implicatiile acesteia în viata de credinta.

Dignitatis humanae, în dialog cu P.S. Clemente RIVA
Unul din aspectele definitorii pentru omenire este trairea religioasa. Dimensiunea religioasa nu este ceva adaugat omului, ci un dar înnascut. De aceea, ea nu trebuie sa fie niciodata constrânsa de factorii socio-culturali. Dialogul arata ca parintii conciliari, constienti de problemele încalcarii libertatii religioase, au votat Declaratia despre libertatea religioasa Dignitatis humanae, care constituie o contributie majora la buna convietuire a oamenilor, nu numai ca raspuns la semnele timpului, ci si ca explicitare a principiilor evanghelice. Declaratia Dignitatis humanae raspunde provocarilor contemporane: libertatea religioasa, toleranta, raportul Biserica – stat, ateismul practic, evanghelia si omul modern.

Stefan LUPU, Decretul privind activitatea misionara a Bisericii Ad gentes
Misionarismul a fost o caracteristica de baza a Bisericii si a ramas principala modalitate de raspândire a evangheliei. Decretul despre activitatea misionara a Bisericii Ad gentes a deschis un nou drum pentru reflectia si activitatea misionara, fiind rodul mai multor redactari si discutii. Articolul prezinta structura documentului si inserarea acestuia în viata Bisericii.

Ad gentes, în dialog cu pr. Jesus LOPEZ GAY
Înca de la întemeierea sa, Biserica a fost trimisa de Cristos sa vesteasca evanghelia lumii întregi. Constienti de aceasta misiune a Bisericii si de noile probleme cu care se confruntau misionarii, participantii la Conciliu au elaborat Decretul privind activitatea misionara a Bisericii Ad gentes. Acest dialog prezinta etapele elaborarii documentului, continutul si structura sa, dar si noutatea pe care o aduce decretul în domeniul misiologiei. Dimensiunea misionara a Bisericii, considerata ca o componenta esentiala a Bisericii, este explicata acum în lumina relatiei trinitare.

Lucian FARCAS, Constitutia pastorala privind Biserica în lumea contemporana Gaudium et spes
Unul din principalele scopuri ale Conciliului al II-lea din Vatican a fost acela de a arata cine este Biserica si care este mesajul pe care ea vrea sa-l ofere omenirii de astazi. Criza valorilor contemporane, explozia tehnologica si informationala, schimbarea sistemului valoric moral, au fost aspecte pe care parintii conciliari le-au avut în vedere atunci când au elaborat Constitutia pastorala Gaudium et spes. Elaborarea acestui document esential a fost urmata de multe critici legate îndeosebi de modalitatile dialogului cu „lumea” si de receptarea Bisericii de catre societate. Articolul dezvolta o prezentare trilaterala: procesul generarii constitutiei, analiza documentului si a ecourilor pe care le-a generat si interpretarile noi legate de schimbarea unor valori sociale si morale.

Gaudium et spes, în dialog cu Mons. Lorenzo CHIARINELLI
Gaudium et spes a fost un document mult asteptat care a dat nastere unor controverse aprigi. La elaborarea acestuia au lucrat intens un grup de parinti conciliari care au prelucrat faimoasa Schema XIII, printre acestia fiind si arhiepiscopul de Cracovia, Karol Woityla. Interviul prezinta intentia Conciliului cu privire la acest document, cum s-au desfasurat lucrarile de elaborare ale acestuia si cum poate fi citit astazi în functie de semnele timpului, dupa 40 de ani de la promulgare (7 decembrie 1965).

Mihai PATRASCU, Decretul privind mijloacele de comunicare sociala Inter mirifica
Comunicarea este o activitate specifica omului si este indispensabila structurilor civilizate. A comunica înseamna a informa, a raspândi un continut informativ care contribuie la dezvoltarea celuilalt. Biserica si-a dat seama de puterea mijloacelor de comunicare sociala, de serviciile pe care acestea le pot aduce pentru raspândirea evangheliei. Conciliul al II-lea din Vatican a promulgat Decretul Inter mirifica prin care scoate în evidenta natura vie a realitatii Bisericii si necesitatea de a o comunica opiniei publice. Prezentul articol analizeaza contextul istoric în care a aparut documentul, aplicabilitatea lui pe termen lung si posibilitatile imense pe care le ofera utilizarea corecta a mijloacelor mass-media.

Inter mirifica, în dialog cu pr. Mariano FAZIO
Biserica a fost preocupata mereu de fenomenul comunicativ. Schimbarile aduse de mijloacele de comunicare sociala în secolul al XX-lea au determinat parintii conciliari sa elaboreze Decretul privind mijloacele de comunicare sociala Inter mirifica. În acest interviu se subliniaza problemele ce au condus la elaborarea documentului, modul în care acesta este structurat si noua conceptie a Bisericii referitoare la mijloacele de comunicare sociala. Dezvoltarea tehnologica ce a avut loc în domeniul comunicatiilor sociale este considerata de Biserica ca o manifestare a participarii omului la puterea creatoare a lui Dumnezeu. Importanta acestui decret este demonstrata de modul în care a fost pus în aplicare de Papa Paul al VI-lea si de succesorul sau, Papa Ioan Paul al II-lea.

Mihai PATRASCU, Decretul privind reînnoirea vietii calugaresti Perfectae caritatis
Istoria Bisericii a cunoscut o înflorire spirituala deosebita în urma aparitiei institutelor de viata consacrata. Acestea au carisme proprii si contribuie la raspândirea evangheliei prin trairea sfaturilor evanghelice în lume. Parintii conciliari au dorit reînnoirea vietii calugaresti în spiritul unei ascultari mai atente fata de soaptele Duhului Sfânt si fata de cerintele actuale ale societatii. Articolul evidentiaza caracterul pastoral si normele fundamentale ale reînnoirii trairii vietii consacrate.

Perfectae caritatis, în dialog cu pr. Arnaldo PIGNA
Interviul trateaza despre necesitatea înnoirii vietii spirituale si despre încercarile întreprinse de Biserica în favoarea acestei înnoiri. Parintele Arnaldo Pigna subliniaza faptul ca Biserica a raspuns problemelor omului din orice epoca. Prin decretul Perfectae caritatis, Biserica cheama la reînnoire spirituala atât clerul, cât si credinciosii în vederea unei unitati si armonii bazata pe caritate. Conciliul ofera indicatii precise pentru a fi puse în practica: lupta împotriva formalismului, urmarea lui Cristos, întoarcerea la evanghelie. Dupa Conciliu, papii împreuna cu episcopii au reafirmat aceasta necesitate, îndemnând la un stil de viata bazat pe activitatea caritabila.

Mihai PATRASCU, Declaratia privind educatia religioasa Gravissimum educationis
În decursul existentei sale Biserica a fost initiatoarea a numeroase opere de caritate, de cultura si de civilizatie, care au contribuit la progresul omenirii. În felul acesta, ea si-a împlinit misiunea de Mama spirituala a omenirii. Declaratia Gravissimum educationis pune bazele unei atitudini cu adevarat noi si clarvazatoare a Bisericii în fata problemelor educatiei în lumea moderna. Aceasta atitudine, precum si consecintele ce decurg din aceasta analiza constituie obiectul prezentului articol.

Gravissimum educationis, în dialog cu P.S. José SARAIVA MARTINS
Educatia catolica a cunoscut o dezvoltare impresionanta de-a lungul istoriei. Ea s-a aflat mereu în atentia Bisericii, dar, în special, la Conciliul al II-lea din Vatican, când s-a discutat necesitatea reformarii spiritului educatiei, plecând de la traditia înradacinata în evanghelie. Interviul accentueaza aceste discutii si evidentiaza mai ales conceptul comunitar al procesului educational, în care empatia profesor-elev este esentiala pentru formarea atât a celui educat, cât si a educatorului.

Ariel Álvares VALDÉS, De ce evanghelistul Ioan nu descrie exorcismele lui Isus?
Autorul acestui articol arata ca exorcismele au fost îmbracate mereu de o aura de mister, în care fantezia si curiozitatea au dat nastere la fel si fel de închipuiri, în mare parte departe de adevar. Dar exorcismele nu sunt parade, spectacole, senzatii. Ele sunt o realitate ce trebuie sa ne îndemne la reflectie, la o privire obiectiva asupra fortelor Celui Rau. Evangheliile sinoptice ne prezinta sase cazuri de exorcizari, pe când Evanghelia dupa sfântul Ioan pastreaza o tacere absoluta. Ioan nu a dorit sa faca publice exorcismele lui Isus, deoarece acestea i-au produs multe necazuri. Isus era vazut mai degraba ca un taumaturg, ca un magician, deoarece în timpul sau multi iudei se ocupau cu ritualuri magice egiptene de exorcizare. In final, articolul subliniaza faptul ca sfântul Ioan nu a dorit sa prezinte exorcismele lui Isus în Evanghelia pe care a redactat-o, deoarece nu a voit ca Isus sa apara ca un magician, ci ca învatator si mântuitor al lumii.

Vittorio POSSENTI, Fondamenti religiosi e laici della democrazia
Analizând fenomenul democratiei, Vittorio Possenti expune fundamentele religioase si laice ale democratiei. O adevarata democratie, care vrea sa deschida granitele unei lumi civilizate trebuie sa pastreze sentimentul de apartenenta la umanitate. Autorul crede ca democratia trebuie sa stea departe de tentatia fundamentalismului, trebuie sa promoveze persoana, nu formele de egoism. Democratia are nevoie de religie, daca vrea un om integral (unui om nu-i poti nega dimensiunea religioasa). Drepturile omului ar trebui sa fie principalul program al unei democratii. Autorul subliniaza unele dintre principiile democratiei: tratarea persoanei ca scop nu ca mijloc (omul este în lume, dar nu este al lumii), formarea unui popor în care sa fie respectate atât dreptul natural, cât si cel pozitiv, libertatea responsabila, o etica ce favorizeaza binele comun, participarea la viata publica. Articolul pledeaza pentru o democratie echilibrata, care are în centrul ei persoana.

Nils GYONS, Misiunea în America Latina
America Latina este unul din cele mai sarace continente de pe glob. Cu o populatie de 500 de milioane de locuitori, aceasta zona se confrunta cu probleme sociale grave cum ar fi traficul de droguri, dictatori, razboaie civile, lupte de gherila, boli de nutritie etc. În acest articol se arata ca, în ciuda unor aspecte contradictorii, Biserica Catolica este reprezentata foarte bine, majoritatea populatiei fiind catolica. Realitatea Americii Latine este foarte dura, dar Biserica desfasoara aici o activitate misionara foarte rodnica, iar chemarile la viata de apostolat sunt numeroase. Acest continent foarte viu si diversificat ca mentalitate, cultura sau raportare la cerintele vietii contemporane, reprezinta o sfera de interes si de speranta pentru Biserica.

Alois BISOC, Misiunea Bisericii în lumea contemporana
Biserica este o realitate complexa ce a cautat dintotdeauna sa vina în întâmpinarea nevoilor societatii. Traind într-o noua epoca a istoriei umane, Biserica nu poate sa ramâna indiferenta la impulsurile pe care le primeste din partea societatii. Fara sa-si renege identitatea si traditia, ea a propus omenirii, prin lucrarile Conciliului al II-lea din Vatican, o noua imagine a lui homo Ecclesiae. Articolul evidentiaza problemele lumii actuale si raportarea concreta a Bisericii la acestea, atât în timpul Conciliului, cât, mai ales, în perioada postconciliara.

Mario GIRARDI, „L’amore carattere proprio del cristiano”: le origini della spiritualità identitaria di s. Basilio
Fraternitatile monastice au aparut ca urmare a constientizarii rolului fundamental pe care evanghelia trebuie sa-l joace în viata fiecarui crestin. Autorul acestui articol arata ca iubirea trebuie sa fie caracterul unei trairi cu adevarat crestine, iar printre cei care au înteles acest lucru se numara doi promotori ai vietii comunitare: sfântul Vasile cel Mare si sfântul Benedict, ale caror reguli au reprezentat o bogatie pentru viata spirituala a Bisericii. Prezentul articol subliniaza ca iubirea constituie caracterul propriu al crestinului si ca sfântul Vasile cel Mare îsi fundamenteaza aceasta învatatura pe Sfânta Scriptura, în special pe scrierile sfântului Paul.

RECENZII

Comentarii Momentan nu sunt comentarii. Poti fi primul care posteaza un comentariu.

Posteaza comentariu

Nume (necesar)

Email (necesar)

Website

CAPTCHA image
Enter the code shown above:

Cautare reviste

Va recomandam

YOUCAT : carte de rugăciuni pentru tineri
Georg von Lengerke, Dörte Schrömges
Această carte va fi un ajutor în drumul de rugăciune al prieteniei cu Dumnezeu. Ea conține rugăciuni vechi și noi, pentru zilele bune sau rele, sau care se spun noaptea. Găsești rugăciuni luate din Sfânta Scriptură, rugăciuni ale celor mai evlavioși oameni din istorie și ale oamenilor de astăzi.Cartea este alcătuită din două părți: prima parte este o rugăciune ritmată, dimineața și seara, timp de două săptămâni. Cea de-a doua parte este o colecție de rugăciuni pe diferite teme și intenţii.
YOUCAT : carte de rugăciuni pentru tineri
Y – Biblia. Biblia Bisericii Catolice pentru tineri
Conferința Episcopilor din Austria, coord.
Păstrând același stil grafic de la YouCat, editorii au reușit să realizeze o bogată selecție de texte biblice care să-i conducă pe tineri la o bună cunoaștere a Sfintei Scripturi. O echipă de bibliști renumiți a scris introducerile la cărțile biblice și explicațiile la textele biblice mai dificile. Textul Sfintei Scripturi este însoțit de numeroase citate din marile personalități ale lumii, mărturii oferite de tineri și imagini din Țara Sfântă.
Y – Biblia. Biblia Bisericii Catolice pentru tineri
Youcat : româna : Catehismul Bisericii Catolice pentru tineri
***

Youcat este o carte dedicata tinerilor, care vrea sa-i ajute sa înteleaga mai bine credinta Bisericii Catolice, asa cum a fost ea formulata în Catehismului Bisericii Catolice, publicat la treizeci de ani dupa încheierea Conciliului al II-lea din Vatican (1962-1965). Nascut din initiativa Conferintei Episcopilor din Austria, Youcat preia structura traditionala a Catehismului cu întrebari si raspunsuri, dar o îmbraca cu fotografii si reprezentari artistice, precum si cu elemente complementare, cum ar fi citate din Sfânta Scriptura si din mari personalitati ale Bisericii.

Youcat : româna : Catehismul Bisericii Catolice pentru tineri

Reviste

Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (II)

XVIII/ 35 (2015), 140 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (II)
Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (I)

XVII/ 34 (2014), 122 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (I)
Rolul Bisericii Catolice din Europa de Est la căderea comunismului

XVII/ 33 (2014), 111 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Rolul Bisericii Catolice din Europa de Est la căderea comunismului
Creştinul între trecut şi prezent

XVI/ 32 (2013), 156 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Creştinul între trecut şi prezent
Credinţa dintotdeauna şi omul de astăzi

XVI/ 31 (2013), 152 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Credinţa dintotdeauna şi omul de astăzi