en-USro-RO

| Login
16 decembrie 2017
Identitatea crestina si valorile Europei de astazi

Identitatea crestina si valorile Europei de astazi
Colectia: Dialog teologic

An aparitie: 2007 Format: 17x24
Editie: X/19 (2007) ISBN:
Pagini: 162 p. Pret: 9 RON

Cumpara online de la Libraria Sapientia
Vizualizeaza online aici.

Wilhelm DANCA
Identitatea crestina si valorile Europei de astazi

Societatea europeana a zilelor noastre înregistreaza dezbateri aprinse despre rolul radacinilor crestine si al religiei în constructia noii Europe, despre raportul dintre Biserica si stat, despre necesitatea dialogului între Biserica si modernitate, despre misiunea laicilor în Biserica si în societatea civila. Ca un raspuns la aceste aspecte provocatoare, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iasi a organizat Simpozionul international „Identitatea crestina si valorile Europei de astazi”.
În studiul introductiv sunt prezentate obiectivele simpozionului si coordonatele discutiilor ce le-a prilejuit: orientarea eforturilor spre realizarea unei Europe drept comunitate de valori, descoperirea cailor de exercitare a memoriei istorice cu scopul de a pastra traditia si cultura noastra religioasa, contributia la edificarea axiologica a bunului român astfel încât sa fie si un bun european. În cele din urma, autorul studiului îndeamna la întâlnirea cu Isus Cristos, Persoana-Eveniment ce a întemeiat valorile crestine menite sa dea sens chiar si omului de astazi.

Jean-Claude PERISSET
Mesaj

Crestinismul este un element esential al identitatii europene, însa, din pacate, acest aspect nu a fost recunoscut în proiectul Constitutiei pentru Europa. Acest refuz de recunoastere a provocat multe discutii polemice si diverse interpretari. În mesajul sau catre participantii la Simpozionul „Identitatea crestina si valorile Europei de astazi”, nuntiul apostolic Jean-Claude Périsset le transmite un salut cordial si fratern, cu îndemnul de a aprofunda valentele acestei identitati religioase ce trebuie sa genereze „flori si roade” si în Europa contemporana.

COMUNICARI

Abelardo LOBATO
De Europa condenda. Amintire si profetie

Între memorie si identitate exista o relatie foarte strânsa, deoarece pierderea memoriei înseamna dezintegrarea subiectului. Pornind de la aceasta convingere, Abelardo Lobato, în studiul sau De Europa condenda. Amintire si profetie, acorda o atentie deosebita vestigiilor trecutului Europei, pe care le vede ca un suport solid pentru proiectele de viitor.
Mai întâi autorul indica cele trei cai pe care le poate urma în abordarea temei: a poetului Vergilius, a filozofului Ortega Y Gasset sau cea a umanismului crestin, element fundamental pentru identitatea Europei. În continuare autorul trateaza pe larg despre cele patru elemente constitutive ale identitatii europene: logos-ul grecesc, jus-ul latin, Dumnezeu care se reveleaza în Isus Cristos ca fiind „Eu sunt” si drumul stiintei si al tehnicii. Aceste valori pretioase au fost mostenite de modernitate, dar nu au fost apreciate corespunzator, de aceea asistam la criza de identitate a Europei contemporane. Quid faciendum? În finalul studiului autorul vorbeste despre necesitatea asumarii de catre Europa a traditiei sale milenare, convertirea Europei de la „apostazia” de ea însasi, cum o numea papa Ioan Paul al II-lea, la adevarul peren si datator de viata al evangheliei.

Ottorino PASQUATO
I laici nella Chiesa antica: identità e ruoli.
Individuazione di aree di laicità


Desi experienta religioasa a laicului crestin a existat mereu de-a lungul veacurilor, reflectia sistematica asupra ei s-a intensificat, mai ales, în ultimul timp. Mergând pe calea deschisa de Conciliul al II-lea din Vatican în documentele Lumen gentium si Gaudium et spes, Ottorino Pasquato schiteaza identitatea laicului si rolurile sale în Biserica si în societatea primelor secole crestine atât în Orient, cât si în Occident. Totodata, autorul articolului precizeaza aria conotatiilor termenului „laicitate” în scrierile apologetilor, prezinta raportul dintre crestin si institutiile politice, dintre saracia evanghelica si exigentele vietii sociale antice, dintre monahism si viata de casatorie, subliniind apoi marea importanta data de Sfintii Parinti locului si demnitatii femeii, în contrast cu conceptiile pagâne din acel timp.
În continuare studiul se axeaza asupra gândirii sfântului Ioan Crisostomul, o figura emblematica pentru teologia laicatului, care evoca rolul familiei, „mica Biserica”, în catehizarea si educarea copiilor, în caritatea fata de cei saraci, chiar si în câmpul pastoral; aceste intuitii profetice pot fi considerate solutii reale si pentru dificultatile cu care se confrunta astazi familia si Europa crestina.

Hermann SCHUSTER
Responsabilitatea crestinilor laici în societatea pluralista a Europei

Europa Evului Mediu a fost caracterizata ca fiind o universitas christiana. Astazi însa este mai potrivit sa vorbim despre o Europa pluralista, ale carei radacini crestine sunt chiar contestate din cauza secularizarii si a laicismului postmodern. Având aceasta viziune ampla, Hermann Schuster îsi propune ca obiectiv general al discursului sau conturarea misiunii laicului în societatea pluralista în continua schimbare. Constitutia europeana, desi nu face referire explicita la Dumnezeu, permite si chiar încurajeaza activitatea sociala a laicului crestin prin fundamentarea ei pe temelia sigura a valorilor biblice: demnitatea persoanei umane, egalitatea tuturor în fata lui Dumnezeu, libertatea religioasa, angajamentul social.
Articolul se termina astfel într-o nota optimista, autorul exprimându-si convingerea ca Europa mai are înca „un suflet crestin si o dimensiune spirituala” ce vor dainui datorita implicarii comune a tuturor confesiunilor crestine europene.

Mariano FAZIO
Modernità e secolarizzazione da una prospettiva cristiana

În fiecare epoca istorica binele a existat împreuna cu raul. De aceea, e gresit sa facem afirmatii absolute de genul: societatea medievala a fost total crestina, iar cea a modernitatii este total secularizata. Pornind de la aceasta idee de fond, studiul Mons. Mariano Fazio înfatiseaza modernitatea ca o realitate ambivalenta: „mai crestina” decât Evul Mediu, deoarece este mai constienta de raportul dintre ordinea naturala si cea supranaturala, dar, pe de alta parte, avem o modernitate închisa în fata transcendentei, ce se apropie treptat de nihilism.
Din radacinile modernitatii, Iluminismul si Romantismul – care au afirmat autonomia omului bazata pe ratiune si, respectiv, pe sentiment –, s-au nascut ideologiile totalitariste, materialiste si, în cele din urma, nihilismul cu cele doua fete ale sale: moartea lui Dumnezeu si relativismul. Contrastând cu aceasta expunere a evolutiei triste a gândirii europene, autorul, în finalul lucrarii, enumera succint initiativele pozitive recente (personalismul, spiritualismul, neotomismul, axiologia), ce sunt veritabile semne de speranta, deoarece manifesta implicit o deschidere generoasa fata de transcendenta.

Ignazio SANNA
Identitatà aperta e la persona nell’era della globalizzazione

În ultimele decenii au aparut numeroase carti si studii despre identitatea umana, ce dovedesc o distantare tot mai mare între viziunea crestina despre om si cea liberal-stiintifica. Totodata, aceste cercetari antropologice au identificat doua fenomene ce conditioneaza procesul identitar uman: globalizarea si revolutia biotehnica.
Articolul P.S. Ignazio Sanna se deschide prin expunerea minutioasa a acestor doua fenomene si a efectelor lor asupra omului. În fata acestor doua provocari crestinul trebuie sa prezinte conceptia sa despre om ca imagine a lui Dumnezeu, ca posesor al unei demnitati indelebile. Discursul crestinului are sanse de reusita chiar si în societatea de astazi, deoarece si omului postmodern îi este sete de transcendenta, sete ce nu poate fi explicata biologic si nici astâmparata, si pentru ca reflexul transcendentei în om are o valenta universala ce impune un respect si o consideratie intrinseca, chiar daca nu este codificat ca atare în diversele constitutii nationale si conventii internationale. Pe acest fundament antropologic autorul poate încheia articolul într-un mod pozitiv, convins ca „universalitatea drepturilor omului sta deasupra inumanului”.

Aurel PERCA
Identitatea crestina într-un context social relativist

În învatatura ultimilor papi, mai ales a papei Benedict al XVI-lea, întâlnim deseori avertizari cu privire la relativism, care e descris ca fiind o „dictatura ideologica” ce nu recunoaste nimic ca definitiv si care considera subiectul ca judecator suprem. Despre aceeasi tema vorbeste P.S. Aurel Perca, remarcând, mai ales, efectele relativismului asupra identitatii morale a persoanei umane.
Relativismul, la nivel gnoseologic, etic si juridic, îsi are cauza în absolutizarea omului ce a substituit Absolutul divin. În consecinta, nu se mai poate vorbi despre o filozofie a absolutului, ci despre una a imanentei, despre istorism, despre progresism imanent, despre scepticism si utilitarism. În acest context complex, dar indefinit, Biserica trebuie sa accentueze cu fermitate, în ciuda criticilor dure, ca Dumnezeu nu poate fi exclus din viata omului, pentru ca „fara Creator creatura dispare”. Biserica, mai ales cea de astazi, trebuie sa se faca glasul lui Cristos care si-a vestit astfel misiunea universala si identitatea sa: „Eu sunt lumina lumii”.

Alois GHERGUT
Libertatea de a avea versus întelepciunea de a crede în noua Europa postmodernista

Religia este un fenomen uman întâlnit în toate culturile, unde fiinte spirituale sunt considerate cauze ale vietii si ale mortii, ale aparitiei Universului si multor schimbari din natura. Însa ce îl determina pe om sa creada toate acestea? Alois Ghergut, în lucrarea sa, precizeaza raspunsurile date acestei întrebari existentiale de-a lungul istoriei: religia este un produs social, credinta se datoreaza fondului nostru psihic predispus sa creada sau este o consecinta a îndoctrinarii culturale. Se face referinta la Mircea Eliade, care a reusit sa împace sacrul cu profanul, subliniind complementaritatea ontologica ce transgreseaza diviziunea dintre ele, unindu-le. Autorul nu se opreste la aspectul pur teoretic, ci în finalul lucrarii reliefeaza necesitatea unui raspuns personal si credibil la provocarea de a marturisi si a apara continutul credintei noastre.

Mihai MAGA
Marsilio din Padova si provocarile modernitatii

Sistemele politice actuale se bazeaza pe separarea puterilor în stat si pe o societate civila cu drept de decizie politica. Însa aceste elemente esentiale pentru politica contemporana au fost anticipate si pregatite din punct de vedere teoretic de filozofia politica clasica. În studiul sau, Mihai Maga enumara sintetic coordonatele acestei filozofii: conceptia aristotelica despre om, constiinta limitelor umane de cunoastere si actiune, atribuirea caracteristicilor sufletului uman (virtuti, ratiune, necesitati) statului. Studiul de fata nu se opreste la date generale, ci da o atentie deosebita filozofului medieval Marsilio din Padova (1275/1280–1342/1343) si tratatului sau Defensor pacis. În finalul biografiei facute acestui autor medieval, autorul articolului relateaza despre pretuirea acordata pacii, vazuta ca o conditie principala a fericirii cetatenilor. Intuitiile filozofului italian si-au gasit concretizarea în orânduirile politice actuale, chiar si în structura UE.

Radu CARP
Pierre Manent si traditia gândirii europene despre religie si politica

În gândirea politica franceza din a doua jumatate a secolului al XX-lea, mai ales sub influenta structuralismului si a marxismului, în majoritatea cazurilor religia a fost repudiata. Însa dupa 1980 apar autori care se opun acestei tendinte generale. Unul dintre ei este Pierre Manent, care a reusit sa evite tentatia gândirii de stânga, rezervând religiei un loc aparte în discursul sau. Acestui gânditor politic francez Radu Carp îi dedica studiul sau, „Pierre Manent si traditia gândirii europene despre religie si politica”.
În prima parte a articolului sunt prezentate succint principalele lucrari politice ale lui Manent, pentru ca în final sa fie expuse coordonatele ce strabat aceste lucrari: secularizarea nu este un proces ireversibil în Europa; politica si religia nu sunt complet separate; dupa disolutia conceptelor tari de stat, revolutie si marxism, organizarile statale au nevoie de repere valide, iar unul dintre ele poate fi religia. Aceasta ultima solutie are o rezonanta puternica, mai ales în contextul românesc contemporan.

Wilhelm DANCA
Dumnezeu, Europa si religiile.
Identitatea crestina si pluralismul religios


Pe fondul pluralismului religios si cultural, în Europa contemporana se asista la marginalizarea Bisericii, a elementului religios si a valorilor crestine. Aceasta realitate trista face sa se vorbeasca despre o noua Europa si un nou european cu o noua identitate. Pornind de la aceasta viziune de ansamblu, Wilhelm Danca accentueaza în discursul sau rolul pregnant al crestinismului si al structurilor sale în construirea Europei, pe de o parte, iar pe de alta parte, analizeaza cauzele îndepartarii Europei de radacinile ei crestine, „apostazia” de sine promovata de curentele laiciste, relativiste, pragmatiste si atee. Dincolo de aceste aspecte, autorul articolului sustine ca se asista la o reînnoire a vietii spirituale, la conturarea unor constiinte crestine ferme si mature si la o reconsiderare a valorilor etice crestine în spatiul public. Dupa aceasta trecere de la trecut la prezent este propus si un proiect crestin pentru viitor: este necesara o comunitate crestina calificata, activa, adaptabila la schimbarile socioculturale, care sa inspire comportamentul necrestinilor. Acest proiect ar avea sanse de reusita la nivel european, deoarece a fost deja testat de sfântul Benedict, de exemplu. Dar pentru a ajunge aici lumea din Europa trebuie sa aiba mai multa credinta în Dumnezeu si mai multa încredere în om.

RECENZII

Comentarii Momentan nu sunt comentarii. Poti fi primul care posteaza un comentariu.

Posteaza comentariu

Nume (necesar)

Email (necesar)

Website

CAPTCHA image
Enter the code shown above:

Cautare reviste

Va recomandam

YOUCAT : carte de rugăciuni pentru tineri
Georg von Lengerke, Dörte Schrömges
Această carte va fi un ajutor în drumul de rugăciune al prieteniei cu Dumnezeu. Ea conține rugăciuni vechi și noi, pentru zilele bune sau rele, sau care se spun noaptea. Găsești rugăciuni luate din Sfânta Scriptură, rugăciuni ale celor mai evlavioși oameni din istorie și ale oamenilor de astăzi.Cartea este alcătuită din două părți: prima parte este o rugăciune ritmată, dimineața și seara, timp de două săptămâni. Cea de-a doua parte este o colecție de rugăciuni pe diferite teme și intenţii.
YOUCAT : carte de rugăciuni pentru tineri
Y – Biblia. Biblia Bisericii Catolice pentru tineri
Conferința Episcopilor din Austria, coord.
Păstrând același stil grafic de la YouCat, editorii au reușit să realizeze o bogată selecție de texte biblice care să-i conducă pe tineri la o bună cunoaștere a Sfintei Scripturi. O echipă de bibliști renumiți a scris introducerile la cărțile biblice și explicațiile la textele biblice mai dificile. Textul Sfintei Scripturi este însoțit de numeroase citate din marile personalități ale lumii, mărturii oferite de tineri și imagini din Țara Sfântă.
Y – Biblia. Biblia Bisericii Catolice pentru tineri
Youcat : româna : Catehismul Bisericii Catolice pentru tineri
***

Youcat este o carte dedicata tinerilor, care vrea sa-i ajute sa înteleaga mai bine credinta Bisericii Catolice, asa cum a fost ea formulata în Catehismului Bisericii Catolice, publicat la treizeci de ani dupa încheierea Conciliului al II-lea din Vatican (1962-1965). Nascut din initiativa Conferintei Episcopilor din Austria, Youcat preia structura traditionala a Catehismului cu întrebari si raspunsuri, dar o îmbraca cu fotografii si reprezentari artistice, precum si cu elemente complementare, cum ar fi citate din Sfânta Scriptura si din mari personalitati ale Bisericii.

Youcat : româna : Catehismul Bisericii Catolice pentru tineri

Reviste

Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (II)

XVIII/ 35 (2015), 140 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (II)
Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (I)

XVII/ 34 (2014), 122 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Conciliul al II-lea din Vatican: „semn al timpului” pentru Biserică şi pentru lume (I)
Rolul Bisericii Catolice din Europa de Est la căderea comunismului

XVII/ 33 (2014), 111 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Rolul Bisericii Catolice din Europa de Est la căderea comunismului
Creştinul între trecut şi prezent

XVI/ 32 (2013), 156 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Creştinul între trecut şi prezent
Credinţa dintotdeauna şi omul de astăzi

XVI/ 31 (2013), 152 p., 17x24, 1453-8075, 9 lei.
Credinţa dintotdeauna şi omul de astăzi